Guvernul României își admite incapacitatea de a crea o soluție proprie de portofel digital și anunță că va adopta soluția dezvoltată în Germania, care este oferită gratuit. „Realizăm economii bugetare semnificative, evitând costurile dezvoltării de la zer

România va construi portofelul european de identitate digitală în varianta națională, RoEUDIW, preluând soluția dezvoltată de Germania, în regim open-source (cu cod-sursă deschis) – o decizie menită să reducă costurile și să evite construirea de la zero a infrastructurii, în condițiile în care statele membre UE au termen până la finalul lui 2026 să le ofere cetățenilor un astfel de portofel, conform unui anunț al Guvernului României.

Aplicația le va permite cetățenilor să își dovedească identitatea și să păstreze pe telefon, în siguranță, documente precum permisul de conducere, diplomele universitare sau cardul de sănătate, iar identitatea va putea fi folosită pentru servicii în orice stat membru al Uniunii Europene. Pe viitor, piața urmează să fie deschisă și furnizorilor privați. Deciziile, inclusiv structura de guvernanță și rolurile instituțiilor, au fost anunțate de Guvern vineri.

Cheia proiectului este controlul asupra datelor personale: fiecare utilizator va putea partaja doar atributele strict necesare. De exemplu, „pentru verificarea vârstei se va putea selecta doar data de naștere, fără a dezvălui CNP-ul”, se arată în comunicatul Guvernului. Toate datele rămân stocate exclusiv în infrastructura națională, iar caracterul interoperabil al portofelului permite folosirea lui în orice stat membru al Uniunii.
Cea mai importantă decizie tehnică este că România va prelua soluția germană pentru portofelul de identitate digitală, aleasă – susține guvernul – în urma unei evaluări a variantelor aflate în lucru în alte state membre. Argumentul principal este financiar: „Soluția germană este dezvoltată în regim open-source, ceea ce permite României să beneficieze în mod gratuit de toate resursele necesare – cod sursă, scheme de certificare și componente tehnice – pe care le poate adapta și dezvolta în continuare conform nevoilor naționale”, se arată în comunicat. Astfel, susține Guvernul, România „realizează economii bugetare semnificative, evitând costurile dezvoltării de la zero a unei infrastructuri complexe”.