Guvernul are o țintă de deficit bugetar de 87 mld. lei în 2024, adică 5% din PIB, dar deja la două luni cheltuielile depășesc veniturile cu 1,7% din PIB. Analiștii financiari întrebați de ZF sunt de părere că întrebarea nu mai este dacă guvernul se va înc

Cu aproape de 5% din PIB ar trebui să fie în 2024 cheltuielile guvernului României mai mari decât încasările din taxe, impozite, contribuții și alte venituri la bugetul de stat, deși, conform discuțiilor oficiale cu Bruxelles-ul, România ar fi trebuit să revină la un deficit bugetar de 3% din PIB în 2024, pentru că este singura țară din Uniunea Europeană care se află în procedura de deficit excesiv. După execuția bugetară din 2023, când deficitul a fost cu aproape 1,5 procente din PIB mai mare decât și-a bugetat, guvernul Ciolacu și-a setat ca obiectiv să ajungă la un deficit mai mic în 2024, adică de circa 5% din PIB. Cu toate acestea, din execuția bugetului în primele două luni din an rezultă limpede: veniturile merg mai bine decât bugetarea, dar ritmul cheltuielilor este mult mai mare, așa că deficitul bugetar, în loc să scadă, crește puternic.

În aceste condiții, analiștii financiari între­bați de ZF sunt de părere că întrebarea nu mai este dacă guvernul se va încadra în deficit, ci cu cât îl va depăși.

„Greu de spus, este prematur. Așa cum a zis și Consiliul Fiscal, riscurile sunt mari și pare că deficitul mai degrabă se îndreaptă spre 6% și ținta de 4,9% este greu de atins. Ajustarea fiscală semnificativă s-ar putea întâmpla după 2025, după alegeri. Guvernul încearcă să stabilizeze deficitul, la un nivel înalt și măsurile de ajustare să fie implementate în 2025. Au și anul acesta un pariu destul de mare pe partea de venituri, acele 19 miliarde de lei din îmbunătățirea colectării și digitalizarea ANAF. După două luni pare că veniturile merg bine, dar nu sunt suficiente”, analizează cifrele Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal.