Haosul din privatizările Greciei

Pentru construirea noului muzeu Acropolis din centrul Atenei a fost nevoie de 33 de ani. De tot atât timp va fi, probabil, nevoie pentru privatizarea sa. Istoria întortocheată a muzeului poate oferi o explicație pentru lentoarea cu care înaintează programul grec de privatizări, esențial pentru revenirea economiei țării.

Terenul pe care a fost construit muzeul a fost ales  în 1976. Clădirea a fost finalizată abia în 2009, lucrările fiind întrerupte ba de procese civile, ba de dispute politice, ba de descoperirea unor ruine antice, scrie Bloomberg.

Activele imobiliare au cea mai mare pondere în noul fond de privatizare, de 50 de miliarde de euro, al Greciei. Având în vedere istoria muzeului, se poate presupune că guvernul de la Atena va avea nevoie de zeci de ani pentru a vinde aceste active.

„Programul de privatizări al Greciei include suprafețe întinse de teren nedezvoltat, ceea ce-l face diferit față de programele similare din alte țări“, explică Costas Mitropoulos, primul director executiv al Fondului de Dezvoltare a Acti­velor al Republicii Elene (TAIPED). El este acum executiv la Pricewater­houseCoopers. Încercările an­te­rioare ale guvernului de a strânge 50 de miliarde de euro prin vânzarea activelor de preț ale statului precum aeroporturi, porturi și vile construite pe plajă au eșuat lamentabil. Programul, lansat în 2011, a strâns până la sfârșitul anului trecut doar 3,1 miliarde de euro, potrivit datelor autorității de privatizare. Mitropoulos estimează că transformarea pro­prietăților în cash ar putea dura și până la 15 ani.