Hexagonul orașelor cu „S” - ce poate învăța România din ecosistemele de business ale marilor hub-uri urbane
În economia globală a secolului XXI, competiția nu mai este doar între state, ci tot mai mult între orașe și ecosisteme urbane. Marile centre economice funcționează ca platforme care conectează capitalul, resursa umană, infrastructura și instituțiile publice — uneori ca efect al viziunii strategice, alteori ca rezultat al acumulării organice în timp.
Foto: Ziarul Financiar
În economia globală a secolului XXI, competiția nu mai este doar între state, ci tot mai mult între orașe și ecosisteme urbane. Marile centre economice funcționează ca platforme care conectează capitalul, resursa umană, infrastructura și instituțiile publice — uneori ca efect al viziunii strategice, alteori ca rezultat al acumulării organice în timp. Unele sunt capitale politice, altele capitale financiare, unele sunt orașe-stat, altele megacity-uri emergente. Privite împreună, aceste orașe formează ceea ce am putea numi „hexagonul orașelor cu S”: São Paulo, Stockholm, Singapore, Seoul, Sharjah și San Francisco.
Fiecare reprezintă un model distinct de organizare economică și managerială. Împreună, aceste orașe oferă un laborator de idei despre cum se construiesc ecosisteme urbane dinamice și reziliente. Pentru România, lecția nu este să copieze aceste modele, ci să înțeleagă logica lor (cum s-au format, ce condiții le-au făcut posibile și cum pot ele inspira un posibil „Tiger Management de București”, adaptat contextului nostru economic și instituțional).
Tiger Management: originea unui concept
Citește și
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ziarul Financiar