zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Energie

Cine importă și cine exportă energie în Europa și de ce costă atât de mult energia în România? Lipsa investițiilor în capacități de producție, ponderea mare a gazului și a cărbunelui, plus interconexiunile slabe încing prețul

România este de ani buni de zile importator net de ener­gie, cu o pondere semnifica­tivă a gazului și cărbunilor în mix, fără a avea norocul unor vecini ca Franța. Acestea ar fi principalele explicații la întrebarea de ce costă energia mult în România, în general. Aceeași explicație se aplică și acum când frigul saltă consumul și încinge prețul, aceasta fiind adevărata „factură“ a lipsei de inves…

de Mirela Turlan , Editor Web 13.01.2026 · 20:57 2 min de citit
Cine importă și cine exportă energie în Europa și de ce costă atât de mult energia în România? Lipsa investițiilor în capacități de producție, ponderea mare a gazului și a cărbunelui, plus interconexiunile slabe încing prețul

Foto: Ziarul Financiar

♦ La nivelul anului 2024, Franța a devenit cel mai mare exportator de electricitate la nivel mondial în contextul unei creșteri a producției de energie nucleară și un plus de 10% pe regenerabile ♦ Drept urmare, Franța este una dintre cele mai ieftine piețe de energie la nivel european ♦ Germania, vecina ei, se bucură de acest avantaj, mai ales de când a devenit importatoare de energie ♦ Unde este România? Tot în top, dar la prețurile mari.

România este de ani buni de zile importator net de ener­gie, cu o pondere semnifica­tivă a gazului și cărbunilor în mix, fără a avea norocul unor vecini ca Franța. Acestea ar fi principalele explicații la întrebarea de ce costă energia mult în România, în general. Aceeași explicație se aplică și acum când frigul saltă consumul și încinge prețul, aceasta fiind adevărata „factură“ a lipsei de investiții din ultimii 30 de ani.

Peste 40% din producția de energie a României se bazau ieri în jurul orei 11:30 pe gaze și cărbuni. Energia hidro și centrala de la Cernavodă livrau alte 47%, în timp ce eo­li­enele și solarele aveau o contribuție cumu­lată de circa 9% în contextul unui vânt slab. Acesta fiind contextul, România importa din nou energie pentru a-și acoperi consu­mul trezit la viață de temperaturile scăzute. Im­pactul se vedea direct în preț, unde pe spot România defila cu 248 euro/MWh, aproape cel mai mare la nivel european. În acest timp, Franța avea un confortabil 90 de euro/MWh, nivel apropiat de piețele nordice.

Citește și