În Europa de Est inflația lovește din nou, dar toată lumea crede că sunt ultimele zvâcniri. Scumpirile vor încetini, însă „dureros de lent“

Odată cu începutul de an, infla­ția și-a reînceput și ea ofensiva în Cehia și a atins un nou vârf în Ungaria. Creșterile de pre­țuri au accelerat, cel mai pro­babil, și în Polonia. Să fie ultimele asalturi înainte de retragerea generală? Guvernatorul băncii centrale poloneze crede că la el în țară inflația va mai avansa doar în februarie, după care aceasta va da înapoi rapid, dar fără a ajun­ge anul acesta la niveluri normale. Evoluția prețurilor din Ungaria sugerează că retragerea va fi „dureros de lentă“. Aceasta înseamnă că băncile centrale nu vor lăsa garda jos scăzând dobânzile prea curând.

În Ungaria, țara cu cele mai puternice creșteri de prețuri din UE, inflația a accelerat la aproape 26% în ianuarie, de la 24,5% în de­cembrie, deși banca centrală are cele mai mari dobânzi din Uniune. Cum economia încetinește rapid, iar guvernul nu re­nunță la politicile care accentuea­ză deficitele, banca centrală caută să țină politica monetară stabilă, să-și creeze spațiu de manevră, mai ales că forintul reacționează amplificat la orice șoc negativ. Analiștii de la ING spun că cifrele din ianuarie re­prezintă probabil punctul de vârf al inflației, urmând ca din februarie să fie sesizabilă o încetinire.

Însă aceasta va fi „dureros de lentă“. Alimentele s-au scumpit în ianuarie cu 44%, energia cu 52%, iar carburanții cu 36%. Prețurile benzinei și motorinei au sărit în aer când guvernul a renunțat în decembrie, după un an, la plafonarea lor, forțat de pericolul apariției de penurii. Probabil de aceea nivelul inflației din ianuarie a luat pe toată lumea prin surprindere. În Ungaria sunt plafonate și alte prețuri, cum ar fi cele la alimente considerate de bază și se spune că nici acestea nu sunt sustenabile. Astfel, nu poate fi exclus ca inflația să facă și alte surprize.