În Germania și Italia se intensifică presiunile pentru readucerea acasă a aurului pe care băncile centrale îl păstrează în SUA. Neîncrederea europenilor în Trump crește

Germania, prin banca sa cen­trală, ocupă locul doi în lume la rezerve de aur, după SUA. Chiar înainte de marea topire a aurului pe piețele internațio­nale de la sfârșitul lunii trecute, rezervele de metal prețios ale Bundesbank valorau circa 500 de miliarde de euro. Este o sumă echiva­lentă cu 19% din datoria țării. Prăbușirea abrup­tă de vineri a cotațiilor aurului a adus pe hârtie instituției pierderi de 50 de miliarde de euro, ceva mai mult decât PIB-ul Letoniei.

Căderea a continuat și luni. Băncile cen­trale ale lumii au cumpărat și au acumulat în ultimii ani accelerat aur pentru credibilitate și pentru a avea o protecție în fața valurilor de inflației și tensiunilor geopolitice. Dar ce s-ar întâmpla dacă Bundesbank ar pierde de patru ori mai mult decât vineri? Ar fi în pri­mul rând posibil? Unii cred că da. Este vorba de rezervele de aur de 1.236 tone pe care banca centrală germană încă le păs­trează în buncărul sub­te­ran al Rezervei Federale din New York.

În situația ei sunt mai multe bănci naționale din Europa, printre care cea a Italiei și cea a Olandei. Tensiu­nile geopolitice și rupturile dintre aliați create de politicile externe ale președintelui SUA Donald Trump au dezlănțuit în Germania dezbateri despre repatrierea aurului său.