Cum încearcă Ungaria să-și repornească economia și să aducă bani la buget cu șantiere de infrastructură și cum vrea Polonia să facă din calea ferată coloana vertebrală a mobilității. În România, gradul de electrificare a căilor ferate este de 38%, în Cehi

Ministrul maghiar al transpor­turilor János Lázár a spus clar de ce Ungaria are nevoie de autostrăzi și drumuri rapi­de: cu cât sunt mai multe, cu atât mai mulți bani face statul. Guvernul colec­tează în prezent din taxe de drum 1,5 miliarde de euro și obiectivul este dublarea încasărilor. Ungaria este un stat important pentru transport deoarece este pe axa vest-est. De aceea se merită investit în construcția de drumuri, a explicat Lázár când a trecut din nou în revistă proiectele de investiții în infranstructură ale statului maghiar.

A trebuit să facă acest lucru deoarece 2023 a fost un an mort din punctul de vedere al con­strucțiilor. Printre primii din Europa care au aplicat măsuri de austeritate, guvernul ungar a tăiat din investițiile publice, ceea ce a afectat activitatea pe 300 de șantiere. De asemenea, Ungariei i s-a tăiat accesul la fonduri euro­pe­ne. Rezultatul a fost un an al rece­si­unii. Dar 2024 se anunță diferit. Fiecare minister a prezentat un plan de investiții pe zece ani, iar cel al Transporturilor cu­prinde construirea de dru­muri, un program de zece ani pentru dezvoltarea infra­struc­tu­rii rutiere și in­vestiții de mai multe miliarde de euro în moder­nizarea căilor ferate.

Ministrul a asigurat că liniile ferate maghiare cu siguranță că vor fi modernizate. În prezent, sunt restricții de viteză pe 3.000-3.500 de km de cale ferată din rețeaua de 6.000 de km. „Suntem în discuții cu băncile de investiții europene pentru face împrumuturi la ele și pentru a cheltui miliarde de euro în următorii patru ani în modernizarea căilor fe­rate“, a declarat Lázár. Dacă Ungaria se mândrește cu autostrăzile care conectează țara cu ve­cinii și atrag în jurul lor fabrici după fabrici și investiții străine, de la an la an se în­mul­țesc semnalele de alarmă privind degradarea infrastructurii feroviare, importantă și ea pentru o astfel de economie de tranzit. În regiune, Ungaria este vicecampioană la densitatea rețelei feroviare, cu peste 80 km de cale ferată la 1.000 de km2.