Încrederea este o alegere

Din 2018, suntem mândri să sprijinim acest demers și să completăm cu intervențiile Deloitte perspectivele echipei ZF, ale multor executivi de top și pe cele desprinse din analiza performanțelor financiare ale celor mai mari 1.000 de companii din România, într-un produs editorial de mare interes și relevanță pentru lumea afacerilor. În fiecare an, încercăm să dăm o coerență suplimentară acestor reflecții prin ancorarea lor într-o mega-tendință care oferă context evoluțiilor analizate, cum au fost tehnologia sau sustenabilitatea. Într-un moment în care nicio certitudine nu mai pare să reziste asaltului schimbărilor majore de tot felul (politice, geopolitice, economice, tehnologice, reglementare etc.), am ales să ne întoarcem la ceea ce este dintotdeauna fundamental pentru buna funcționare a societății și pentru creșterea economiei: încrederea. Tendințele sunt în continuă evoluție, prioritățile se schimbă rapid și trebuie să ne ancorăm în ceva mai profund decât imperativul momentului.

Există corelații multiple și bine-cunoscute între încredere și reușită. Nu poți genera valoare fără a investi capital și/sau timp, adică fără a avea încredere – mai multă încredere înseamnă mai mult capital (de la investitori străini, antreprenori sau de la cei care economisesc) și mobilizare mai intensă (a managementului, angajaților, partenerilor), credit mai mult și mai ieftin (de la bancheri, furnizori, acționari sau de la finanțatorii care împrumută statul), viteză mai mare de execuție a tranzacțiilor, fricțiuni și costuri mai mici pentru orice operațiune și, în final, randament superior, care generează o spirală virtuoasă, aducătoare de mai mult capital și energii productive.

Este vital să consolidăm încrederea în toate dimensiunile. Am intenționat să scriu despre motivele de încredere, dar au făcut-o suficient de convingător în paginile următoare peste 100 dintre cei mai importanți executivi și antreprenori. Vom găsi argumente raționale în pledoariile lor și vom deplânge din nou incapacitatea de a le promova mai convingător în străinătate sau, mai nou, chiar în propria noastră societate, în care lipsa încrederii a început să facă ravagii. Așa că nu mă mai refer la apartenența noastră mai veche, mai recentă sau viitoare la cele mai importante structuri economice, politice și de securitate, la convergența economică, la dezvoltarea infrastructurii, la abundența surselor de finanțare, la resursele naturale și umane, la geografie și altele, care ne îndreptățesc rațional să fim optimiști.