Îndatorarea: cât și cum se face reprezintă problema

Am examinat adesea mersul economiei romanesti in ultimul deceniu; am cautat, intre altele, sa explic criza de lichiditate din 2008-2009 si pericolul ca, desi datoria publica era mica (14% din PIB in 2008) sa se produca o criza de insolventa; ca reducerea dezechilibrelor structurale foarte mari (deficit extern in special) era obligatorie in conditiile date. Revin la unele aspecte pornind de la textul semnat de Sorin Pislaru in editia din 5 august a ZF, “Este cresterea datoriei publice toxica?”. Caut sa fiu cat mai scurt, sa punctez ceea ce apreciez ca sunt aspecte esentiale privind politica economica autohtona in anii de criza.

Incep cu constatari ce se desprind din experienta mondiala:

• tari cu datorii publice mici pot intra in insolventa daca pietele financiare nu le acopera goluri de lichiditate;