Industria studiilor clinice cheltuie 98 de milioane de euro pentru teste

Numărul studiilor clinice pe care companiile le fac pentru a vedea cum reacționează pacienții înainte de a pune un produs pe piață a scăzut cu 27% din 2011 până în 2016, de la 254 de studii, la 184 de aprobări anul trecut, arată un studiu realizat de KPMG.

  Un motiv al scăderii numărului de studii clinice este perioada lungă de aprobare, în România aceasta fiind de 25 de săptămâni, de trei ori mai mare decât reglementările europene. În Ungaria, perioada de așteptare este de 9 saptamâni, iar în Cehia, Ucraina sau Lituania perioada este de 11 săptămâni.   “Studiile clinice reprezintă o soluție pentru toate țările cu un sistem de sănătate dezvoltat. Un pacient înrolat într-un studiu clinic primește un medicament inovator, la care nu ar avea altfel acces, este monitorizat și beneficiază de o îngrijire medicală apropiată de standardele europene”, a spus Radu Rășinar, președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.   În 2015, industria studiilor clinice a contribuit cu 98 de milioane de euro la bugetul de stat, fiind aprobate 192 de studii clinice, la care au participat 6.000 de persoane. “Din cauza perioadei lungi de aprobare a studiilor clinice și a procedurilor lente de contractare a centrelor de studii clinice și a investigatorilor, România nu mai este considerată o piață atractivă de către organizatorii de studii clinice”, a spus Bujor Almășan, președintele Asociației Companiilor Coordonatoare de Studii Clinice din România.   Cele mai studiate arii terapeutice sunt oncologia, hematologia, reumatologia, imunologia și bolile metabolice, acestea având o pondere de 60% din total.   Raportul KPMG se bazează pe informațiile furnizate de principalii jucători din sectorul farma, de companiile organizatoare de studii clinice, dar și interviuri cu investigatori și asociații de pacienți.