Industria taie locuri de muncă din cauza facturilor, dar România crede că peste 40.000 de joburi verzi se vor crea până în 2030. Cum se va întâmpla acest lucru când până acum tranziția energetică se reduce la montarea de panouri solare chinezești? Aflați

Decarbonizarea este văzută ca o oportunitate de crește­re eco­no­mică și implicit de creare de locuri de muncă, astfel că potrivit variantei revi­zuite a PNIESC (Planul Națio­nal Inte­grat în domeniul Ener­giei și Schimbărilor Climatice) la nivelul anului 2030 România ar trebui să aibă peste 40.000 de noi locuri de muncă în urma acestui proces. Documentul a­ra­tă că aproape 20.000 de joburi ar fi ca efect indirect al proce­sului de tranziție energetică.

„Prin aplicarea meto­do­­logiei, până în anul 2050 vor fi create pes­te 100.000 de noi lo­curi de muncă verzi prin realizarea doar a unora dintre politi­cile și măsurile pre­zen­tate. Cele mai mul­te noi locuri de mun­că verzi create vor fi lo­curi de muncă directe și se vor datora producției, con­struc­ției, instalării, exploatării și întreținerii tehnologiilor verzi. Ecologizarea economiei va fi facilitată și prin locuri de mun­că indirecte care nu ne­cesită cunoștințe sau sarcini ecologice spe­cializate. De exemplu, noi locuri de muncă vor fi create atunci când sunt produse mate­rialele folosite pen­tru fabricarea tehnolo­giilor verzi, când aceste pro­duse sunt manipulate și când sunt vândute“, se arată în varianta revi­zuită a PNIESC, adevă­rata strategie energetică a României. Problema este că până acum, din­colo de oamenii necesari pentru a monta pa­nouri solare sau pentru a contribui la con­strucția proiectelor de energie eolia­nă, tran­ziția energetică nu a create multe alte locuri de muncă în contextul în care investițiile în producția loc­ală de tehnologie lipsesc.

Cum poate România să atragă aici investiții în pro­ducția de tehnologie verde? Care au fost pașii făcuți până acum? Poate tranziția energetică să devină un factor pentru dublarea PIB-ului la nivelul anului 2030?