Inițiativa de 500 de miliarde de euro franco-germană de a reconstrui economia postpandemie a UE cu bani atrași prin coronabonduri comune este lăudată și așteptată de toată lumea în afară de Austria și colegele ei obsedate de datorii
Proiectul de 500 de miliarde de euro al cancelarului Germaniei Angela Merkel și al președintele Franței Emmanuel Macron de a reclădi ceea ce pandemia a distrus în economie ajută deja Europa să facă un pas spre ieșirea din criză. Iar…
Foto: Ziarul Financiar
Proiectul de 500 de miliarde de euro al cancelarului Germaniei Angela Merkel și al președintele Franței Emmanuel Macron de a reclădi ceea ce pandemia a distrus în economie ajută deja Europa să facă un pas spre ieșirea din criză. Iar analiștii spun că planul poate reprezenta o mutare prudentă spre o Uniune Europeană mai avansată.
Doar că Austria și echipa sa de state cu o repulsie puternică față de datorii fac front comun de opoziție.
Planul franco-german, cu semnificații aparte pentru UE, prevede strângerea a 500 de miliarde de euro de pe piețe prin obligațiuni comune ale țărilor UE și concentrarea banilor sub formă de fonduri nerambursabile în economiile și sectoarele unde criza a lovit cel mai dur. Acesta a fost lăudat de Italia, care vrea însă și mai mult, de Spania, de președinta Comisiei Europene nemțoaica Ursula von der Leyen și de președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde. Datoriile ar urma să fie rambursate de la bugetul UE, proporțional cu contribuția fiecărei țări la acesta. Prin urmare, după cum remarcă The New York Times, planul franco-german, care se adaugă unui alt proiect, al Comisiei Europene, pentru relansarea economică a UE prin împrumuturi de ajutor de 540 de miliarde de euro, ar reprezenta o modalitate prin care statele europene pun la comun resurse. De asemenea, acesta este un semn al refacerii axei de putere politică franco-germană care poate ghida Europa în vremuri grele și un gest al cancelarului Merkel de a spăla Germania de păcatele Curții Constituționale germane care a decis că BCE și-a depășit mandatul prin lansarea programului masiv de achiziții de active prin care ține în viață economia zonei euro. Instanța germană a atacat și puterea Curții de Justiție a UE, hotărând astfel că practic UE trebuie să se supună dreptului german. BCE a făcut clar că este hotărâtă să continue aplicarea politicilor sale în pofida celor decise de instanța germană. Bloomberg notează și că inițiativa poate fi privită ca o formă incipientă de uniune fiscală, un pas important spre o Uniune mai integrată. Este de remarcat faptul că obligațiunile comune, piesele centrale ale planului franco-german, erau respinse în urmă cu doar câteva luni de către Merkel. Cu toate acestea, cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a grăbit să respingă propunerea comună a lui Macron și Merkel, planul având nevoie de aprobarea tuturor statelor membre ale UE pentru a prinde viață. Austriacul a făcut clar că are de partea sa Olanda, Danemarca și Suedia. Merkel a pornit între timp într-o campanie de convingere a statelor est-europene cunoscute ca membre ale Grupului de la Vișegrad: Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia.
Citește și
3 min
Ioana Niță
2 min
Iulian Tenchiu
6 min
Andrei Șerbănescu