Inovație în ultracapitalismul american: statul devine acționar la companii importante. În Europa, capitalismul de stat este mai degrabă regula

Preluarea unei participații de 10% la Intel de către administrația SUA con­dusă de președintele Donald Trump a fost justificată de un director de top al companiei ca o măsură de a împiedica vânzarea operațiunilor de producție de cipuri ale gigantului de tehno­logie. Intrarea statului în acționariatul unei com­panii private este ceva neobișnuit în America ultracapitalistă, iar manevra prin care guvernul a făcut la Intel acest lucru seamănă mai mult cu un bailout, amintind, de exemplu, de salvarea General Motors din 2009.

Însă Trezoreria SUA a vândut ce acțiuni mai avea la constructorul auto în 2013, înre­gistrând pierderi de zece miliarde de dolari din bailout. Intel are probleme financiare și de strategie de busines și este într-un proces de restructurare echivalent cu reinventarea. Dar nimic nu a sugerat până acum că această com­panie, una dintre emblemele supremației teh­no­­logice a SUA, riscă să nu supraviețuiască.

Administrația lui Trump a dat indicii că Intel este doar preludiul a ceea ce unii deja numesc începutul capitalismului de stat în SUA. Guvernul va căuta să devină acționar și la alte companii. Așa cum se întâmplă de ani de zile în Europa, pe care americanii o arată des cu degetul că rămâne în urmă la competitivitate și productivitate. Ascensiunea coloșilor de tehno­logie americani până la dominația mondială este pusă adesea pe seama dereglementării și a ultracapitalismului din SUA. Să fie ofen­si­va tech chinezească atât de periculoasă?