Se întâmplă în România: cum a ajuns gazul din producția internă un blestem pentru prețul energiei? La noi energia este peste 500 de euro pe MWh, la spanioli este de 3,5 ori mai ieftină, iar la suedezi energia era ieri aproape gratuită
România avea ieri al doilea cel mai mare preț al energiei din Europa. Paradoxal, tocmai bogățiile interne, gazul mai ales, țin prețul la un nivel istoric din cauza felului în care funcționează piața.
Foto: Ziarul Financiar
România avea ieri al doilea cel mai mare preț al energiei din Europa. Paradoxal, tocmai bogățiile interne, gazul mai ales, țin prețul la un nivel istoric din cauza felului în care funcționează piața. Situația de acum arată însă, direct în factură, și ce înseamnă 10 ani de blocaj total al investițiilor în energie verde. În Suedia, una dintre cele mai verzi economii ale lumii, energia era ieri numai 7 euro pe MWh, aproape gratuită față de cei 512 euro pe MWh din România.
În după-amiaza zilei de ieri, niciuna dintre cele 1.500 de turbine eoliene montate în România nu funcționa, cele mai mari trei surse de energie locale pentru acoperirea consumului fiind energia hidro (29%), centrala nucleară de la Cernavodă (21%) și centralele pe gaz (20%).
În contextul în care gazul a devenit cel mai scump combustibil din peisajul producerii de energie, aceasta este sursa care ìînchideî piața ca și cost, ceilalți producători aliniind-se la semnalul gazului în ceea ce privește formarea prețului. Practic, în acest moment, o resursă internă, care ar fi trebuit să fie un factor de stabilitate, face din România a doua cea mai scumpă piață de energie din Europa.
Citește și
4 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan