zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Business Legal

O întrebare și câteva răspunsuri: De ce România are cele mai mici venituri bugetare în PIB din taxe și contribuții, din UE, cu excepția Irlandei: are și unele din cele mai mici rate de impozitare. Taxele și contibuțiile mici sunt un avantaj fiscal la care

Eurostat, oficiul de statistică al Comisiei Europene, arăta, săptămâna trecută, că raportul total impozit/PIB, adică suma impozitelor și contribuțiilor sociale nete ca procent din produsul intern brut, s-a situat în UE, în 2023, la o medie de 40%.

de Mirela Turlan , Editor Web 05.11.2024 · 20:47 2 min de citit și în ziarul tipărit
O întrebare și câteva răspunsuri: De ce România are cele mai mici venituri bugetare în PIB din taxe și contribuții, din UE, cu excepția Irlandei: are și unele din cele mai mici rate de impozitare. Taxele și contibuțiile mici sunt un avantaj fiscal la care

Foto: Ziarul Financiar

♦ Reversul medaliei: venituri mici la buget care, alături de gestionarea proastă a acestora, se traduc în pensii mici, îngrijiri medicale de proastă calitate, servicii sociale mediocre și o inegalitate socială ce se vede încă de cum pășești în stradă.

Eurostat, oficiul de statistică al Comisiei Europene, arăta, săptămâna trecută, că raportul total impozit/PIB, adică suma impozitelor și contribuțiilor sociale nete ca procent din produsul intern brut, s-a situat în UE, în 2023, la o medie de 40%. România s-a situat la 27%, cea mai mică pondere după Irlanda (22%, care este însă un paradis fiscal). Și, eliminând Irlanda, România rămâne pe ultimul loc la acest capitol.

Țările cu cele mai mici venituri din impozite și contribuții se află în Europa Centrală și de Est (ECE) – sunt țările intrate în Uniune, în ultimii 20 de ani. Nevoia de a atrage investiții străine, de a stimula economia, le-a determinat pe acestea să adopte o politică a impozitelor mici care a fost câștigătoare până acum. Însă niciuna din țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția României, nu are un raport total impozit/PIB sub 30%. Și pare că România nici nu-și propune să fie altfel. Planul fiscal-structural pe termen mediu, care țintește reducerea deficitului bugetar de la 8% în PIB, în acest an, la 2,5%, în 2031, prevede venituri bugetare totale, ca pondere în PIB, chiar mai mici decât în 2024 (și venituri fiscale, prin urmare, sub 30% din PIB). Dacă anul acesta ținta veniturilor totale este de 34% din PIB, veniturile ar urma să coboare, după 2026, la 33% din PIB, pentru că și fondurile UE vor fi mai puține. Dacă anul acestea fondurile UE ar urma să însemne echivalentul a 4% din PIB, ele vor scădea la 2% din PIB în anii ce vin. Planul fiscal-structural nu prevede creșteri de taxe, ci doar unele ajustări pe cheltuieli și venituri. Cât despre o bună colectare, planul fiscal-bugetar abia amintește câte ceva, deci nu există o evaluare a nivelului de încasări suplimentare ca urmare a unei colectări mai bune.

Majorarea taxelor ar fi, tehnic, o soluție pentru creșterea veniturilor, dar nu este o idee strălucită.

Citește și