Iulian Anghel, ZF: Comparată cu UE, creșterea economică a României în T2/2024 pare OK. Doar că România are nevoie de creșteri mult mai mari din cauza deficitelor uriașe

♦ Economiștii români au deplâns creșterea economică de doar 0,8% anunțată de INS pentru trimestrul al doilea și prevăd un viitor complicat din cauza deficitelor gemene în creștere (deficitul bugetar și de cont curent) care vor obliga guvernul viitor să caute măsuri de ajustare fiscală.

Datele publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Comisiei Europene, arată că evoluția economică a României nu este nici bună, nici rea, ci se înscrie în media de creștere a Uniunii Europene. Economia României nu a fost performantă ca cea a Poloniei, care a crescut cu 4% în T2, dar nici corigentă ca economiile Austriei, Suediei, Germaniei, Letoniei, Irlandei sau Finlandei, care au avut creșteri egale cu zero sau cu minus. Așadar, procentul de creștere de 0,8% cât a înregistrat România în T2 este exact procentul de creștere mediu înregistrat de UE. Problema este că economiștii români se așteptau la creșteri mult mai mari, de 2-3%, pentru că așa sugerau datele lunare. Când, în T2, consumul îți crește cu 9,9%, este de așteptat ca acesta să se vadă și în creșterea economică. Când pui miliarde de euro în drumuri și autostrăzi, este de așteptat ca acest efort să se vadă și în creșterea economică. Când lași deficitul bugetar să urce la 7% din PIB, o sumă uriașă ce trebuie rambursată, un observator neutru ar putea judeca că trebuie să fie ceva calcul la mijloc, altfel nu te-ai imprumuta pentru salarii și pensii doar ca să vezi cum crește consumul din bunuri de import. Or, toate aceste cheltuieli nu s-au văzut în creșterea economică și nu există, deocamdată, explicații clare venite din partea celor care prognozau creșteri de 2-3% în T2. Și încă ceva. Cheltuind în neștire, fără să o spună direct,  guvernul a mizat pe o creștere  prin consum (oricum, industria, construcțiile agricultura sunt în picaj). Dar un deficit bugetar de 7% din PIB în 2024 înseamnă un gol bugetar de 25 de miliarde de euro. Într-un singur an. Și asta la o creștere economică de 3,5%. Cum această creștere nu va mai veni (deci veniturile bugetare vor fi și mai mici), deficitul este lăsat de izbeliște. Statistica mai spune că PIB-ul în T2 2024 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,1% față T1. Dar 0,1% este, de fapt, o stagnare. Cum rămâne cu consumul care a crescut de la șase și ceva la sută, în T1, la 9,9%, în T2?

Eurostat ne așază în rândul lumii. Economia nu uimește, dar creșterea de 0,8% în T2 este egală cu media UE. Țările din regiune au performanțe ceva mai bune, dar, cu excepția Poloniei (creștere de plus 4%), nu trezesc admirația. Slovacia a crescut cu 2,1%, Bulgaria cu 2%, Ungaria cu 1,3%, iar Cehia cu 0,4%.