Kenneth Rogoff: Istoria arată că sancțiunile economice sunt impuse mai mult de fațadă

Istoria arată că statele au impus sancțiuni altor state de cele mai multe ori pentru ca guvernele lor să pară că „fac totuși ceva“, efectele lor fiind adesea dezamăgitoare, scrie Kenneth Rogoff, fost economist de top al FMI și al Sistemului Rezervei Federale americane, pe portalul de opinii economice Seeking Alpha.

Cu sancțiunile economice occidentale contra Rusiei, Iranului și Cubei făcând ti­tlurile știrilor, acum este momentul potrivit pentru a trece în revistă dezbaterile legate de cât de bine funcționează astfel de măsuri, notează Rogoff. Răspunsul scurt este că sancțiunile economice au doar efecte modeste, dar reprezintă o modalitate importantă de a demonstra că există voința de a acționa. Tendința este ca sancțiunile economice să joace un rol tot mai important în politicile statale ale secolului XXI și de aceea merită o incursiune în istoria acestora.

Istoria sancțiunilor coboară până cel puțin în anul 432 îen, când omul de stat și generalul atenian Pericle a emis așa-numitul „decret megaric“ ca răspuns la „pângărirea“ de către megarici a pă­mân­tului sacru consacrat zeiței Demeter. Prin acest decret puternicul Imperiu Atenian le refuza comercianților megarici accesul la porturile și piețele sale. În vremurile moderne, SUA au apelat la sancțiuni economice în urmărirea diverselor obiective, de la eforturile adminis­trației Carter din anii ’70 de a promova drepturile omului la încercările de a stopa proliferarea economică în anii ’80. În timpul războiului rece, SUA au recurs la sancțiuni economice pentru pentru a de­stabiliza guvernele „neprietenoase“, în special din America de Sud, însă acestea par să fi avut efecte doar minore chiar și atunci când regimurile în cele din urmă au fost schimbate. Sancțiunile economice impuse Serbiei la începutul anilor ’90 nu au împiedicat invadarea Bosniei. Și vechea Uniune Sovietică s-a jucat cu sancțiunile economice, spre exemplu contra Chinei, Albaniei și Iugoslaviei, de asemenea fără prea mult succes, cu o excepție, poate, în cazul Finlandei, care în cele din urmă a cedat presiunilor sovietice pentru a scăpa de embargoul impus de Moscova în 1958.

În cele mai multe dintre cazurile recente de sancțiuni economiile mari pun presiuni pe cele mici. Sunt însă și episoade în care combatanții sunt din aceeași categorie. Un exemplu este cel al conflictului de trei decenii dintre Spania și Marea Britanie legat de controlul Gibraltarului.