Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: Economia în epoca geopoliticii

Trăim un moment de inflexiune în care economia, după decenii de dominanță a eficienței și globalizării, redevine un instrument subordonat geopoliticii. Dacă începutul mileniului a fost marcat de iluzia unei stabilități perpetue, succesiunea rapidă a crizelor recente – de la șocul financiar din 2008 și pandemia din 2020, până la revenirea războiului pe continentul european în 2022 și instabilitatea cronică din Orientul Mijlociu – confirmă faptul că ne aflăm într-o nouă normalitate.

În acest peisaj fragmentat, variabilele macroeconomice clasice nu mai pot fi analizate izolat. Asistăm la o schimbare de paradigmă: securitatea militară, suveranitatea energetică și avansul tehnologic (în special Inteligența Artificială) au încetat să fie teme de nișă, devenind pilonii centrali care dictează sănătatea fiscală a unui stat. Pentru România și Uniunea Europeană, provocarea nu mai este doar gestionarea unui ciclu economic, ci adaptarea la un model de dezvoltare în care reziliența este mai prețioasă decât optimizarea costurilor.

La nivel național, securitatea de care am beneficiat până în 2022, momentul de început al războiului din Ucraina, este la timpul trecut. Dacă până la momentul menționat, bugetul apărării era o opțiune națională, cu alocări sistematice de sub 2% din PIB, noua configurație geopolitică și de securitate impune un nivel minim de 2,5% din PIB. Acest nivel reprezintă un efort bugetar important, care nu va fi de tip one-off, ci pe baze permanente. Poate părea mult, însă dacă privim la Polonia, spre exemplu, cu o situație geostrategică similară cu a noastră, aceasta are o alocare bugetară pentru apărare de 4% din PIB și chiar mai mult. De asemenea, țările baltice sau unele țări scandinave își propun să aloce peste 3% din PIB.