Lipsa de aderență la realitate și de informație a birocrației locale, a stratului de funcționari din ministere și agenții care ar trebui să cunoască cu adevărat ce se întâmplă în România este cauza pentru care a fost întors planul de la Bruxelles. Neștiin

Exact așa cum am scris, Planul Național de Reziliență și Redresare este un proiect foarte complicat pentru administrația româneasca: ca un examen din sesiune unde se dublează materia peste noapte, iar timpul de învățat se reduce la jumătate.

Cum să fie administrația românească capabilă să producă proiecte valabile, de impact și care să corespundă cerințelor mult mai stricte ale UE de această dată, când din 2007 încoace, timp de două exerciții financiare, 2007-2013 și 2014-2020, deci de 15 ani, nu reușește să folosească fondurile europene ca lumea, să schimbe cu adevărat România.

Obstacolul principal este lipsa de aderență a administrației publice la realitatea economică și socială din România. Adică una sunt hârtiile care circulă prin birouri și prezentările în PowerPoint – și acelea de dată recentă – și alta este realitatea.