Cum să locuiești mai bine. Subfinanțarea cronică plus un deceniu de îngheț al prețului gigacaloriei pentru voturi au dus la veri fără apă caldă și ierni cu frig în case în capitala României. Ce se poate face pentru București?

♦ Bucureștenii au plătit anul trecut pentru căldură un preț mai mic decât locuitorii din Vaslui sau din Rădăuți, dar nici nu au primit mare lucru la schimb ♦ Un sistem care ar trebui să asigure confortul termic pentru aproape 563.000 de consumatori a primit investiții de numai 2,7 mil. lei, o sumă ridicolă în contextul în care 90% din conductele magistrale sunt mai vechi de 30 de ani ♦ Cu bani cu țârâita și cu un sistem rupt între autorități lipsite de orice coordonare, bucureștenii sunt victime sigure și se îndreaptă spre încă o iarnă în care vor primi apa caldă cu picătura.

„Principala cauză pentru lipsa calității și conti­nuității în fur­nizarea agen­tului termic este re­pre­zentată de subfinan­țarea cronică ca urmare a deciziei administrative de alocare a bugetului PMB (Primăria Municipiului București) pentru com­pensarea prețului energiei termice, și nu pentru investiții pentru moder­nizarea sau cel puțin rea­bilitarea sistemului“, spun repre­zentanții Com­paniei Municipale Termoenergetica București (CMTEB), deținută de Consiliul General al Bucureștiului.

Datele din cel mai nou raport al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, pentru 2021 arată că sumele alocate pentru modernizarea infrastructurii sunt infime, cel puțin în cazul Bucureștiului.