zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Banci-Asigurari

Lumea central bankingului este pe cale să se schimbe din nou

La fiecare câteva decenii, lumea central bankingului suferă schimbări radicale. Acum, în lumea financiară modernă, banii și titlurile de datorie sunt din ce în ce mai strâns legate, cu efecte riscante.

de Corina Matei , Editor Web 18.04.2017 · 20:42 2 min de citit și în ziarul tipărit
Lumea central bankingului este pe cale să se schimbe din nou

Foto: Ziarul Financiar

La fiecare câteva decenii, lumea central bankingului suferă schimbări radicale. Acum, în lumea financiară modernă, banii și titlurile de datorie sunt din ce în ce mai strâns legate, cu efecte riscante.

Economiștii Daniela Gabor și Jakob Vestergaard au studiat „banii din umbră“, un concept strâns legat de sistemul bancar din umbră. În mod tradițional, exista o linie clară de de­mar­cație între bani și titlurile de datorie. Ultimele sunt un titlu financiar tranzac­ționabil, cu prețuri în schim­bare. Cel care emite astfel de titluri poate intra în default. Banii nu sunt tranzac­ționabili. Valoarea lor poate fi erodată de inflație, însă nu există un default.

În lumea finanțelor moderne, banii și titlurile de datorie sunt „amestecate“ într-un mod riscant. Un instrument financiar care ilustrează un astfel de caz sunt contractele repo. Acestea pot fi concepute ca împrumuturi de la o instituție financiară la alta, pe baza unor garanții tranzacționabile, în cea mai mare parte obligațiuni guverna­mentale. Aceste contracte au toate caracteristicile banilor, însă titlurile de datorie care servesc drept garanție devin parte integrantă a pachetului, nemai­existând o linie clară de demarcație între bani și acestea. Acest tip de instrumente depinde vital de ca­pa­­­ci­tatea guvernelor de a emite su­fi­ci­ente obligațiuni. Nu este greu de între­văzut cum acest joc poate ajunge la un final violent. În plus, apar probleme fun­­damentale în ceea ce privește separarea dintre băncile centra­le și guverne. 

Dominanța acestor instrumente reduce în același timp capacitatea băncilor centrale de a prelua controlul în cazul unei crize. În zona euro, de exemplu, dacă toate guvernele ar urma exemplul german adoptând excedente fiscale structurale, rezultatul ar fi un deficit dramatic de garanții, care ar putea foarte ușor declanșa următoarea criză financiară. Același lucru s-ar putea întâmpla în cazul unei majorări bruște a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, scrie editorialistul de la Financial Times.

Citește și