Maratonul negocierilor pentru planurile de reconstrucție a economiei europene s-au încheiat cu succes pentru toată lumea, dar a expus interesele contrare și lipsa de valori comune din UE

Pentru Europa, ziua de ieri și zilele care vor veni vor fi despre acordul „istoric“ la care au ajuns șefii de state și de guverne din UE după negocieri record și epuizante pentru un plan „esențial“ de recuperare economică din criza provocată de pandemie și pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. Pachetul de reconstrucție și bugetul sunt strâns legate.

Italia, Spania, Grecia și țările est-europene, unde efectele economice ale pandemiei au fost cele mai distructive, vor primi finanțare gratuită, dar mai puțină decât au vrut ca UE să dea inițial Comisia Europeană, Germania și Franța. Iar țările „zgârcite“, așa zisele  “the frugal four“ – Olanda, Austria, Suedia și Danemarca -, care au cerut mai puțină generozitate și mai multă cumpătare la cheltuieli și datorii, și-au văzut „interesele apărate“. Ungaria și Polonia s-au declarat victorioase, reușind să împiedice ca distribuirea fondurilor să fie legată de respectarea statului de drept. Și după cum a declarat premierul olandez Mark Rutte, liderul neoficial al grupului „zgârciților“, pachetul obținut în urma negocierilor maraton „face Europa mai puternică și mai rezistentă“. Rutte nu este străin de cauza pentru care discuțiile s-au prelungit de-a lungul a patru zile și adânc în noapte. Pentru acord era nevoie de consensul tuturor liderilor prezenți, iar proiectul, pentru a fi pus în aplicare, trebuie adoptat de parlamentele tuturor statelor membre ale UE, mai puțin de cel al Marii Britanii, care se pregătește să părăsească blocul comunitar. În urmă cu două zile se vorbea de un posibil eșec al negocierilor, iar unii șefi de state s-au declarat exasperați de încăpățânarea reprezentanților celor patru state „egoiste“, cărora li s-a alăturat Finlanda. Într-un final, a fost acceptat un plan de 1.820 de miliarde de euro reprezentând bugetul pe șapte ani al UE și un pachet de reconstrucție economică de 750 de miliarde de euro, dintre care 390 de miliarde de euro reprezintă granturi, iar restul împrumuturi cu dobândă foarte mică, finanțate prin obligațiuni emise la comun. Planul inițial, așa cum a fost prezentat el de Franța și Germania, prevedea ca 500 de miliarde de euro să fie acordate ca granturi țărilor afectate sever de criză și 250 de miliarde de euro să fie distribuite ca împrumuturi.

Olandezul Rutte și „egoiștii“ săi nu sunt singurii responsabili de faptul că negocierile au fost epuizante și au durat patru zile, începând cu vineri.