Mărirea și decăderea „regilor asfaltului“
Foarte discreți și destul de greu de întâlnit în afara Ministerului Transporturilor sau a evenimentelor specializate pe infrastructură, „regii asfaltului“ din România au intrat în lumina reflectoarelor prin prisma contractelor cu statul, cu care au reușit să-și crească businessurile de la câteva milioane de euro la câteva sute de milioane de euro în decurs de câțiva ani.
Foto: Ziarul Financiar
Aproape 70 de milioane de euro – atât reușise să obțină profit net în 2011 Dorinel Umbrărescu, unul dintre „regii asfaltului“, prin cele două firme de construcții pe care le controlează, Spedition UMB și Tehnostrade. Bani suficienți cât să construiești un mall, să cumperi 1.000 de apartamente cu trei camere în București sau să construiești o autostradă de 15 kilometri.
Iar acesta este profitul raportant de un singur asfaltator într-un singur an, în condițiile în care pentru o mână de 10-15 constructori afacerile cu statul s-au dovedit extrem de roditoare, motiv pentru care apetitul acestora pentru contracte în sectorul privat a fost destul de scăzut.
De-a lungul timpului, firmele marilor constructori români au intrat în atenția presei și au fost catalogate uneori ca „firme de partid“, care au câștigat contracte bănoase cu statul de pe urma bunei înțelegeri pe care o aveau cu politicienii aflați la putere. Moda actelor adiționale la contracte, care le oferea posibilitatea să ceară mai mulți bani pe lucrări, i-a ajutat de asemenea foarte mult pe constructori să-și crească businessurile.
Citește și
15 min
Ioana Niță
3 min
Liviu Popescu
1 min
Claudia Medrega