zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Opinie primă la redacție · Business Legal

Marius Marinaș, Profesor ASE: Cu București-Ilfov în topul regiunilor din UE și cu trei dintre regiuni la periferia extremă a Europei, modelul de dezvoltare al României mai este sustenabil?

Dacă în primii 17 ani de după 1989 PIB-ul României a crescut cu aproximativ 50 de miliarde de euro, în următorii 17 ani (2007-2023), care au coincis cu aderarea și integrarea graduală în UE, s-a înregistrat o creștere de 227 mld de euro, la 324,4 mld euro (sfârșitul anului 2023).

de Mirela Turlan , Editor Web 23.01.2025 · 23:42 2 min de citit

Dacă în primii 17 ani de după 1989 PIB-ul României a crescut cu aproximativ 50 de miliarde de euro, în următorii 17 ani (2007-2023), care au coincis cu aderarea și integrarea graduală în UE, s-a înregistrat o creștere de 227 mld de euro, la 324,4 mld euro (sfârșitul anului 2023). Fondurile europene de care a beneficiat România (93 de mld de euro), împreună cu intrările de investiții străine directe (84 de miliarde de euro în aceeași perioadă) și cu remitențele trimise de către lucrătorii români din străinătate (74 de miliarde de euro) au contribuit decisiv la transformarea structurală a economiei românești și au impulsionat realizarea unei dublări a convergenței veniturilor relativ la media europeană. Dacă scădem din intrările de fonduri europene contribuția cumulată a României la bugetul UE (27,6 mld euro), iar din intrările de ISD soldul cumulat al creditelor intra-firmă în perioada analizată (20 de mld euro), rezultă că remitențele diasporei au reprezentat cea mai importantă sursă netă externă de care a beneficiat economia românească.

Datorită acestor intrări de valută care au stimulat cererea agregată și producția potențială, România a înregistrat cel mai rapid avans dintre țările ECE, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare avansând de la 40% din media UE în 2006 la 78% în 2023, ceea ce ne plasează pe locul 20 în prezent, în fața a 6 țări ECE (Bulgaria, Letonia, Slovacia, Croația, Ungaria și Polonia) și a unei țări sudice (Grecia). O dinamică similară a înregistrat productivitatea orară a muncii, exprimată în funcție de paritatea puterii de cumpărare, care s-a majorat de la 41% din media UE în 2006 la 74% în 2023, manifestându-se o creștere accelerată începând cu 2017. Astfel, România a depășit cu 8 puncte procentuale Polonia și cu 4 puncte procentuale productivitatea din Ungaria.

Convergență națională, dar cu viteze diferite la nivel regional

Citește și