Materiale de construcții „made in Romania“: cât de importantă este puterea brandului local într-o piață de 13 miliarde de lei

Brandul a devenit un argument solid în decizia de achiziție a consumatorului final și în piața materialelor de construcții, care se ridică anual la 13 mi­liarde de lei. În ciuda faptului că în ultimii ani clienții au început să se uite cu predilecție către preț, unele companii din acest sector au reușit să își mențină poziția fără discounturi masive, tocmai datorită impactului brandului.

„În această piață, puterea brandului este foarte mare. Ca în toate domeniile, o firmă de materiale de construcții cu un brand puternic vinde mai ușor“, afirmă Marcel Bărbuț, proprietarul producătorului de materiale de construcții AdePlast, care își comercializează produsele tot sub brandul AdePlast de 18 ani. „Este o muncă enormă să construiești un brand și mai devreme de 10 ani nu ai un brand bine conturat. La noi (AdePlast – n.red.) a fost o muncă de 18 ani și multe milioane de euro investite în pu­blici­tate“, spune Bărbuț. Antreprenorii români sau grupurile străine prezente pe piața locală au mizat pe crearea și consolidarea de mărci locale prin care să îi convingă pe clienți că și în România se fac produse de calitate. Spre deosebire de alte industrii, cea a materialelor de construcții este extrem de sensibilă la costurile de transport. În contextul în care produse precum cimentul sau prefabricatele devin nerentabile dacă sunt livrate la o distanță mai mare de 250-300 de kilometri distanță de fabrică, o serie de companii multinaționale au decis să-și facă sau să-și cumpere propriile fabrici în România și să-și pună amprenta asupra produselor prin mărci locale.

Cele trei companii din industria cimen­tului, spre exemplu, o piață de 600-700 de milioane de euro anual, au fiecare cel puțin câte un brand local pe care îl pun pe sacii de ciment, deși niciunul dintre cei trei jucători nu este român: francezii de la Lafarge dețin Romcim, nemții de la HeidelbergCement ies pe piață cu Carpatcement, iar elvețienii de la Holcim au Structo Plus și Tenco. Lafarge a ales să conserve numele com­pa­niei ale cărei fabrici le-a preluat odată cu pri­vatizările din anii ’90, Romcim, considerată stindardul industriei cimentului din România, în timp ce nemții de la HeidelbergCement au decis să aleagă un nume cu rezonanță românească atât pentru com­panie, cât și pentru brandul de ciment: brandul Carpatcement. Chiar dacă unele produse realizate local nu se pretează pentru livrări pe piețe externe din cauza costurilor ridicate de trans­port, există însă și materiale de construcții „made in România“ cu valoare adăugată mai mare, care ajung la export sub brandurile create pe plan local.