zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Banci-Asigurari

Mihaela Mitroi, EY: Ce tactici fiscale adoptă statele europene în 2021 și ce ar trebui să facă România?

Dezbaterile ultimelor săptămâni s-au centrat în România pe deficitul bugetar, pe iminența creșterilor de taxe și pe apariția de noi tipuri de impozite. În plan european, însă, voci de diferite culori politice, aflate în poziții de conducere în mai multe instituții europene, atrag atenția asupra ”greșelii” majore pe care o pot comite guvernele – ”de a întări politica fiscală prea repede” – Laurenc…

de Cristina Bellu , Reporter 29.10.2020 · 10:44 2 min de citit
Mihaela Mitroi, EY: Ce tactici fiscale adoptă statele europene în 2021 și ce ar trebui să facă România?

Foto: Ziarul Financiar

Dezbaterile ultimelor săptămâni s-au centrat în România pe deficitul bugetar, pe iminența creșterilor de taxe și pe apariția de noi tipuri de impozite. În plan european, însă, voci de diferite culori politice, aflate în poziții de conducere în mai multe instituții europene, atrag atenția asupra ”greșelii” majore pe care o pot comite guvernele – ”de a întări politica fiscală prea repede” – Laurence Boone, economistul-șef al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cerând ”menținerea sustenabilității fiscale pe tot timpul perioadei de recuperare” – Consiliul Bugetar European. Și, atunci, ce este de făcut? Cum să finanțezi un deficit bugetar în creștere, fără să tai oxigenul firmelor, ci, dimpotrivă, să le alimentezi arderea?   

”Unitate în diversitate”, motto-ul Uniunii Europene, pare să descrie mai actual și mai fidel decât și-a imaginat cineva politicile fiscale adoptate de statele membre pentru anul 2021. Germania a avut excedent bugetar din 2014, care se ridica în martie 2020 la 50 de miliarde de euro. România, în schimb, înregistra cel mai mare deficit din Europa, de 4,6-4,7%, în 2019, an în care doar se vorbea despre apropierea unei posibile crize. 

Anul 2021 se va dovedi, însă, unul crucial pentru toți, atât pentru Germania, care pare să renunțe, aproape cu regret, la ”fetișul austerității”, după cum declara Carsten Brzeski, economist șef ING Germania, cât și pentru România, care s-a împrumutat inclusiv în perioade de creștere economică, astfel încât acum 30 de lei din 100 vin din credite.

Citește și