Munca de acasă: costurile pe care productivitatea nu le arată

În perioada de lockdown, angajații și companiile au descoperit că multe activități pot continua fără prezență zilnică la birou. Timpul petrecut în trafic a putut fi recuperat, iar pentru unii oameni liniștea de acasă a însemnat mai multă concentrare. Dar întrebarea dacă ne îndeplinim sarcinile nu acoperă întreaga discuție. Contează și ce se întâmplă, în timp, cu relațiile profesionale, cu limitele programului și cu sentimentul de apartenență. Pentru o companie, acestea sunt întrebări economice. Merită să urmărim dacă eficiența individuală se traduce și în colaborare, învățare și rezultate sustenabile. Pentru angajat, sunt întrebări despre calitatea vieții: timpul câștigat rămâne al lui sau este absorbit de muncă? Ce spun, de fapt, studiile.

Cercetarea nu susține un verdict simplu împotriva muncii de acasă. Un experiment randomizat, publicat în Nature în 2024 de Nicholas Bloom, Ruobing Han și James Liang, a urmărit 1.612 angajați ai Trip.com. Programul cu două zile de lucru de acasă pe săptămână a îmbunătățit satisfacția profesională și a redus rata plecărilor cu aproximativ o treime, de la 7,2% la 4,8%. Evaluările performanței din următorii doi ani nu au fost afectate, iar cercetătorii nu au identificat diferențe privind promovările. Este o dovadă importantă în favoarea flexibilității, cu o precizare esențială: studiul a testat un program hibrid într-o anumită companie, nu munca integral la distanță în orice profesie. A pune toate formele de telemuncă în aceeași categorie poate conduce la decizii greșite.

 Când colaborarea se îngustează