Naționalizarea rafinăriilor și companiilor de energie europene nu este cumva un semn că statul ar trebui să fie cel care să controleze de acum încolo sectorul?

Naționalizarea rafinăriilor de pe­trol ale colosului rus Rosneft de către guvernul german este considerată un act istoric, o măsură luată pentru ca Berlinul să facă mai sigură aprovizionarea cu carburanți. De asemenea, statul ar putea prelua compania locală Uniper și alți doi im­portatori de gaze naturale al căror colaps ar putea trage în jos industria energiei.

Astfel de decizii, de care se aude tot mai des și din tot mai multe părți în contextul războiului economic dintre UE și Rusia, aduc în atenție rolul pe care statul ar trebui să-l aibă într-un sector atât de important cum este energia. În țările est-europene, cu piețe în curs de dezvoltare, nu mature cum este cea germană, crearea de campioni naționali în sectoarele strategice este o prioritate.

Pe de altă parte, faptul că guvernul ger­man a ajuns în situația de a naționaliza active străine, ruse, fac pertinentă întrebarea cum s-a ajuns ca Rusia să controleze trei rafinării în Germania, în inima economică a Europei? Un răspuns s-ar putea desprinde din faptul că fostul cancelar german Gerhard Schroeder a fost mult timp președintele boardului Rosneft, companie de stat rusă.