Nichel, sărăcie, arme și propagandă azeră: cu cine și pentru ce se luptă Franța în Noua Caledonie

♦ În idilica Noua Caledonie, aflată la două ore de zbor de Australia și la mii de kilometri de Paris, guvernul francez a instaurat starea de urgență miercuri și între timp a adus cu avionul câteva sute de polițiști antirevoltă pentru a recâștiga controlul capitalei regiunii.

Băștinașii s-au răsculat din cauza unei reforme constituționale decise în Europa, în Franța. Oficialii francezi acuză o influență malefică străină, din Rusia și mai ales din Azerbaidjan, Franța nefiind în relații bune cu niciuna dintre aceste țări. Că în trecut la agitația socială au contribuit forțe străine nu contestă nimeni. La unele proteste au fost observate steaguri ale Azerbaidjanului. De data aceasta este ceva mult prea serios pentru a fi doar rezultatul propagandei, iar Franța riscă să scape de sub control teritorii bogate în resurse naturale, cum ar fi nichelul. Nu ar fi prima dată. Prin fuga armatei franceze din Mali în 2022 și prin lovitura de stat din Niger din 2023, Franța a scăpat din mână surse importante de uraniu chiar când visa să redevină o putere mondială a energiei nucleare. În Mali și Niger influența rusească este puternică.

Noua Caledonie, cea bogată în nichel, putea fi un Eldorado al Franței. În schimb, a devenit o bombă cu ceas care-i amenință siguranța, scrie Politico. Protestele violente care au adus în atenția întregii lumi aceste teritorii franceze din Pacificul de Sud sunt punctul culminant al unor tensiuni care au crescut timp de un deceniu. Au murit mai mulți oameni, iar guvernul francez este în alertă maximă. La Paris s-a vorbit de iminența unui război civil. Protestele au ca țintă o propunere de reformă venită din Franța privind organismul electoral al Noii Caledonii despre care separatiștii spun că ar diminua reprezentarea populației băștinașe kanak în favoarea europenilor. Potrivit recensământului din 2019, 41% din populația Noii Caledonii se identifică drept băștinași kanak, iar 24% ca europeni. Primii se confruntă cu probleme socio-economice semnificativ mai mari, inclusiv cu salarii mai mici. Violențele, mai mari în capitală și cu protagoniști mai ales tineri, urmează unei perioade de dificultăți economice, iar guvernul de la Paris a pus o parte din vină pe seama unor puteri străine, mai ales pe Azerbaidjan, care a cultivat fără perdea legături cu separatiștii ca reacție la sprijinul dat de Franța inamicului de moarte, Armenia. Însă observatorii cred că violențele din ultimele zile reflectă mai degrabă tensiuni politice și probleme economice. Și Le Monde scrie că imixtiunea Azerbaidjanului e doar o parte a problemei, agravată și de faptul că raportul dintre armele de foc înregistrate în teritoriu și numărul de locuitori este de unu la patru.