Nicolae Cinteză: Cel mai mare pericol pentru România? Ce s-ar fi întâmplat dacă BNR ar fi aprobat cumpărarea Băncii Transilvania de către Bank of Cyprus, vă dați seama ce expuși am fi fost în criza grecească?
Alte momente care mi-au ridicat tensiunea: atacul speculativ pe leu, zvonistica și retragerile de la Banca Transilvania din toamna lui 2008 și parțial cazul BRS, când conducătorii băncii mințeau, iar clienții primeau extrase false că aveau bani în cont, dar…
Foto: Ziarul Financiar
Alte momente care mi-au ridicat tensiunea: atacul speculativ pe leu, zvonistica și retragerile de la Banca Transilvania din toamna lui 2008 și parțial cazul BRS, când conducătorii băncii mințeau, iar clienții primeau extrase false că aveau bani în cont, dar banii nu mai erau de mult acolo.
Timp de 21 de ani – din 1999 până în vara lui 2020 -, Nicolae Cinteză a fost șeful de necontestat al supravegherii bancare din România, traversând toate crizele, falimentele bancare, perioada de boom a creditării, care apoi s-a transformat într-o perioadă de curățare a bilanțurilor băncilor de creditele neperformante acumulate.
I-a închis băncile lui Vântu – BRS și BID- pe vremea când acesta avea puterea să cheme policitienii la el la ordine și nu numai politicieni; a prevenit cât a putut implicarea și mai mult a Băncii Agricole și CEC în Gelsor și în FNI; a autorizat intrarea sau nu pe piață a unor bănci; a aprobat sau nu tranzacții bancare (OTP Bank cu Banca Românească sau Sberbank din Rusia cu Volksbank, de exemplu); a cerut acționarilor unor bănci să-și retragă conducătorii din România; a interzis unor bănci să mai atragă depozite din piața locală pentru că ar fi vrut să înlocuiască finanțarea externă cu finanțare locală, în joc fiind în jur de 700 mil. euro; a cerut acționarilor să pună capital suplimentar – 15 miliarde de lei, adică peste 3 mld. euro – pentru a plăti factura creditelor neperformante.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
1 min
Cristina Roșca