Nicolae Dănilă, fostul președinte al BCR, dezvăluie pentru prima dată momentele dramatice prin care a trecut Bancorex la finalul anilor ‘90, care dacă ar fi fost lichidată așa cum voiau agențiile internaționale, ar fi declanșat o criză în lanț cu efecte a

♦ BNR și guvernatorul Mugur Isărescu s-au opus lichidării Bancorex mergând pe soluția ca partea bună să fie preluată de BCR ♦ BNR a asigurat lichiditate continuă astfel încât operațiunile băncii să se desfășoare fără probleme

După 30 de ani, piața bancară din România este extrem de așezată, aproape ca un model vestic. Dar nu întodeauna. Anii ‘90 și începutul anilor 2000, când au apărut primele bănci private capitaliste pe lângă băncile de stat care au moștenit istoria comunistă – Bancorex (BRECE – fosta bancă de comerț exterior a României), BCR (care a preluat după 1990 activitatea comercială din BNR), Banca Agricolă, BRD – Banca de Investiții și Dezvoltare, CEC Bank și apoi Eximbank, o bancă care ar fi trebuit să sprijine comerțul exterior – au fost extrem de tumultuoși, chiar dramatici, cu câteva falimente și în special cu situația de la Bancorex, care era cea mai mare bancă din România și care ajunsese în faliment din cauza creditelor neperformante acordate grupurilor private, din cauza programelor guvernamentale, dar și din cauza managementului.

La finalul anilor ‘90, aproape 40% din sistemul bancar era neperformant prin băncile de stat și câteva bănci private, ceea ce a pus în pericol întregul sistem financiar din România.