Noua paradigmă din sectorul imobiliar și care este acum definiția ”boom-ului”
Criza a schimbat noțiunea de boom imobiliar și a adus dezvoltatorii în paradigma caselor mai mici, mai accesibile și mai ușor de vândut. Cel mai mare șantier din București, Metalurgiei Park, rezumă strategia imobiliară a ultimilor cinci ani și avansul neașteptat al sudului.
Foto: Ziarul Financiar
Criza a schimbat noțiunea de boom imobiliar și a adus dezvoltatorii în paradigma caselor mai mici, mai accesibile și mai ușor de vândut. Cel mai mare șantier din București, Metalurgiei Park, rezumă strategia imobiliară a ultimilor cinci ani și avansul neașteptat al sudului.
Cătălin Grigore întinde cu atenție pe masă planurile de dezvoltare ale Metalurgiei Park. Sunt niște foi mari și groase, dar Cătălin Grigore le tratează delicat și condiționează discuția cu Business Magazin prin a se asigura de la început că articolul nu va avea tenta răuvoitoare pe care a simțit-o în presă în ultimii cinci ani, de când a decis să dezvolte, cu strategia sa proprie, sudul capitalei. „Toată lumea are o problemă cu sudul, ca și cum ar trebui să plecăm cu toții acasă și să rămână numai nordul“, rezumă Cătălin Grigore modul cum percepția publică despre zona de sud, dintotdeauna considerată un fel de Cenușăreasă a pieței imobiliare, nu s-a schimbat nici după ce sudul a devenit cel mai viu motor imobiliar al Capitalei.
Înainte de criza economică, dezvoltatorii imobiliari decideau ce anume ar putea să le vândă clienților și construiau o piață ideală, în care oamenii câștigă din ce în ce mai bine și locuiesc în case din ce în ce mai mari. După șapte ani de criză, cei mai activi dezvoltatori sunt cei care au lăsat piața să decidă ce produse își permite să cumpere și cei care au acceptat câștigul mai mic, dar mai sigur. Sunt două categorii de produse imobiliare în piață, rezumă Dragoș Dragoteanu, proprietarul agenției imobiliare EuroEst: „Prima categorie este formată din locuințe ale căror prețuri nu scad niciodată (zone rezidențiale de lux cu brandul lor, cum ar fi Primăverii, Kiseleff, Unirii cu vedere la fântâni) și care urmează istoria pieței imobiliare de afară, nicăieri în lume zonele bune nefiind afectate de criză. A doua categorie sunt imobilele de necesitate, care urmează trendurile pieței. 90% din proprietățile din București sunt de necesitate, cele mai multe dintre acestea fiind cele din blocurile vechi, construite până în 1985, dar și cele care se construiesc acum“. Dragoteanu spune că strategia multora dintre dezvoltatorii de dinainte de criză a fost să construiască locuințe pe care să le încadreze în prima categorie. După venirea crizei, piața de lux și cea up-market s-au restrâns, iar volumele din zona de necesitate au câștigat tot mai mult teren. În ultimii cinci ani, datele oficiale spun că peste 80% din tranzacțiile imobiliare din bucurești au fost făcute (și s-au încadrat) în programul guvernamental Prima casă.
Citește și
4 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan