O întrebare: cum de mai poate rămâne în învățământ un profesor al cărui elev a luat nota 2 la evaluarea națională?

Poți admite că elevii cad probele de la evaluarea națională, de la bacalaureat, de la facultate. E loc în lume și pentru ei. În fond, un instalator, dacă este harnic, poate câștiga mai bine decât un medic dentist cu rezidențiat. Dar să ratezi examenele de evaluare națională cu nota 2, când nota 1 se acordă din oficiu?

În România, la evaluarea națională din acest an, 430 de copii au primit nota zece.Într-un editorial din ZF Dana Ciriperu întreabă simplu: câți din acești copii de nota zece au ajuns la această performanță de aplaudat fără meditații consistente? Este școala românească capabilă să pregătească copii de nota zece fără ca părinții să-și cheltuiască banii albi pentru zile negre pe meditații?

Profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea Babeș-Bolyai, scrie, într-o opinie publicată în PRESShub, că presiunea notelor este o povară pentru părinți, pentru copii. Și că “un zece curat” este o iluzie. În Franța, spune el (profesorul Mihali a obținut titlul de doctor la universitatea Strasbourg) când un profesor acordă nota maximă (20, potrivit sistemului francez) el trebuie să facă un referat în care să-și justifice decizia, referat care este analizat de conducerea școlii. De pildă, arată profesorul Mihali (citând presa din Franța), ca să obții nota maximă la matemetică, la bacalaureat, este nevoie ca teza să fie evaluată de 13 profesori -examinatori; la limba franceză de 78 de profesori – examinatori iar la filosofie de 127. La noi, la examinarea națională, sunt doi profesori-examinatori și tot doi la bacalaureant, indiferent de nota obținută.