O întrebare pentru companii și analiști: de ce în Letonia, Lituania, Bulgaria și Slovacia masa salarială a crescut cu 8 -10 puncte procentuale din PIB în ultimul deceniu, iar în România cu doar 5 pp?

Valentin Păuna, directorul de operațiuni al unui mare comerciant: „Salariile mari raportate pe PFA sau micro, scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% și sindicatele slabe din privat sunt factorii care au făcut ca masa salarială din România să rămână în urma acestor țări“.

România a rămas în urma Letoniei, Lituaniei, Bulgariei și Slovaciei la un indicator: evoluția masei salariale din economie (ca pondere în PIB) în ultimul deceniu, arată datele centralizate de ZF pe baza informațiilor de la Eurostat. Astfel, în perioada 2012- 2021 masa salarială din România a crescut cu numai 5,2 puncte procentuale (de la 32,7% din PIB în 2012 la 37,9% din PIB în 2021), în timp ce în Letonia și în Lituania creșterea a fost de 10 puncte procentuale în aceeași perioadă, în Bulgaria de 8,9 puncte procentuale, iar în Slovacia de 7,5 puncte procentuale.

„Cred că există trei posibile explicații ale faptului că masa salarială din România a rămas cumva în urmă față de aceste țări. În primul rând, nu cred că măsurăm mere cu mere. Veniturile mai mari, de natură salarială, din România – aici cred că intră tot ce înseamnă peste 1.500 – 2.000 de euro net pe lună – nu sunt înregistrate ca salarii, ci mai degrabă ca venituri obținute ca PFA sau pe microîntreprindere. Ele practic dispar din masa salarială din cauza facilităților fiscale care au fost create cu sau fără voia unora“, a spus Valentin Păuna, directorul de operațiuni al unui mare comerciant de pe plan local.