O privire (optimistă) în viitor
ZF a încercat pe baza informațiilor existente să facă o estimare privind dimensiunea proiectelor de producere a energiei care se vor pune în funcțiune până la finalul acestei decade. Dacă investitorii se țin de cuvânt, România ar trebui să termine…
ZF a încercat pe baza informațiilor existente să facă o estimare privind dimensiunea proiectelor de producere a energiei care se vor pune în funcțiune până la finalul acestei decade. Dacă investitorii se țin de cuvânt, România ar trebui să termine 2030 cu proiecte noi de peste 13.000 MW, eoliene, solare, centrale pe gaze și chiar reactoare modulare de mici dimensiuni, cu tehnologia NuScale, la Doicești. Pe baza informațiilor de la Transelectrica, la începutul acestui an erau cu avizele tehnice de racordare la rețea și cu contractele obținute circa 4.730 MW în proiecte de energie eoliană și aproape 3.800 MW în proiecte de energie solară, toate aceste investiții urmând să fie finalizate până în 2026. La Midia, la Năvodari, anul acesta ar trebui finalizată o investiție într-o centrală pe gaze de 80 MW în incinta rafinăriei Petromidia. La anul, Romgaz ar trebui să termine în sfârșit proiectul de 430 MW de la Iernut început în 2019, iar până în 2026 Complexul Energetic Oltenia are banii necesari pentru centrale pe gaze de 1.300 MW. Mai departe, la Mintia ar trebui să apară un proiect de 1.700 MW tot pe gaze, pentru care deja a fost selecționat furnizorul de tehnologie, nemții de la Siemens Energy. Peste acestea, spre finalul decade ar trebui să vină cei 462 MW de la Doicești, acolo unde vor fi montate 6 module NuScale SMR iar tot în 2030 ar trebui să fie gata Unitatea 3 de la Cernavodă.
„Sunt necesare investiții imense până în 2030, de zeci de miliarde de euro pe an la nivel european. Nu trebuie să ratăm cu niciun preț atragerea fondurilor UE disponibile. Fiecare euro folosit din fondurile europene nerambursabile înseamnă un euro mai puțin de plătit pentru România. Fără aceste investiții masive tranziția energetică se va lovi de un zid!”, avertiza recent Volker Raffel, șeful E.ON România. Lansarea cu întârziere a unor proiecte, mai ales a celor pe gaze, și instabilitatea mediului de reglementare pot umbri oportunitatea fenomenală pe care România o are în față de a-și moderniza sistemul energetic național. Ultimii 30 ani au adus prea puține realizări în domeniul producției de energie, așa că întrebarea cheie este dacă următorii 10 vor reuși să schimbe tradiția amânării, dusă la perfecțiune de toate guvernele, în investiții concrete.
Citește și
3 min
Liviu Popescu
1 min
Claudia Medrega
15 min
Mircea Nica