zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Energie

Oana Ijdelea, Ijdelea&Asociații. Lukoil pleacă, dar întrebările rămân: ce facem după retragerea unui actor major din energie?

Decizia Lukoil de a-și vinde activele internaționale, inclusiv cele din România - o consecință a sancțiunilor americane și europene poate fi un punct de cotitură în arhitectura energetică a regiunii. Vedem acum o mutare geopolitică de anvergură, nu doar un…

de Cristina Bellu , Reporter 04.11.2025 · 14:01 2 min de citit
Oana Ijdelea, Ijdelea&Asociații. Lukoil pleacă, dar întrebările rămân: ce facem după retragerea unui actor major din energie?

Foto: Ziarul Financiar

Decizia Lukoil de a-și vinde activele internaționale, inclusiv cele din România – o consecință a sancțiunilor americane și europene poate fi un punct de cotitură în arhitectura energetică a regiunii. Vedem acum o mutare geopolitică de anvergură, nu doar un exit corporativ. România, aflată la intersecția dintre piețele europene occidentale și regiunea Mării Negre, nu poate trata această schimbare ca pe o simplă știre de business.

Sancțiunile impuse recent de Statele Unite împotriva Lukoil și Rosneft — cele mai mari companii petroliere private și de stat ale Rusiei — marchează o nouă fază în politica de izolare economică a Moscovei. Sancțiunile energetice au fost introduse încă din 2022, dar momentul ales acum pentru extinderea lor este semnificativ: piața petrolului trece printr-un echilibru fragil între nevoia de securitate energetică și imperativele politice de a reduce dependența de resursele rusești. Washingtonul transmite un mesaj clar: nu doar gazul, ci și petrolul rusesc — sub orice formă, rafinat sau distribuit prin subsidiare europene — trebuie eliminat din lanțurile de aprovizionare occidentale.  Iar România – cu sau fără voia ei – se regăsește în miezul acestei reconfigurări.

De peste 25 de ani, Lukoil a fost o prezență semnificativă în economia românească, atât prin rafinăria Petrotel din Ploiești, cât și prin rețeaua de peste 300 de stații de distribuție. A generat locuri de muncă, venituri fiscale și investiții locale. Dar, în același timp, a fost și o sursă constantă de suspiciune strategică: de la acuzațiile de evaziune fiscală, la întrebările privind proveniența țițeiului procesat la Ploiești și legăturile indirecte cu finanțarea regimului de la Kremlin. Diferența dintre activitățile upstream (extracție) și downstream (rafinare și distribuție) este esențială aici. Lukoil România este doar o verigă dintr-un lanț complex, cu structuri de proprietate încrucișate, vehiculate prin entități din Elveția, Cipru și Olanda. Această fragmentare face dificilă identificarea controlului efectiv, dar permite o adaptabilitate juridică rapidă — inclusiv în contextul sancțiunilor. Cu alte cuvinte, Lukoil poate vinde, poate face rebranding sau poate transfera activele astfel încât operațiunile să continue sub o altă formă, dar cu aceleași fluxuri comerciale.

Citește și