Opinie Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România: Fețele mai puțin știute ale inflației – cui bono, cui malo?

Atât timp cât inflația a fost menținută la un nivel redus și apropiat de cel general acceptat în spațiul UE, printr-un cumul de factori și măsuri la nivel național de ordin monetar-fiscal și economic, subiectul nu a fost de interes general. Singurele momente în care atenția se îndreptă spre indicatorul care arată evoluția prețurilor produselor care fac parte din „coșul de bază” sunt cele în care Institutul Național de Statistică (INS) comunică această cifră. De anul trecut însă, pe fondul mai multor evenimente de natură politică și economică, inflația a redevenit un subiect foarte important de discuție, având în vedere impactul său vizibil și generalizat.

Sunt însă și aspecte mai puțin știute despre acest indicator, dincolo de percepția negativă din partea populației, absolut justificată, întrucât un nivel crescut al inflației – mai concret 16,4% în 2022 – înseamnă, în cele din urmă, scăderea puterii de cumpărare.

Dincolo de acest aspect evident – produsele și serviciile costă azi mai mult decât ieri – sunt și unele considerații care contează pentru companiile plătitoare de impozit pe profit, care nu s-au mai confruntat cu astfel de probleme de aproape două decenii. Dacă luăm impozitul pe profit, care este fixat de o bună bucată de vreme la 16%, în mediul inflaționist profitul pe hârtie poate fi de fapt o pierdere în termeni reali și ajungi să suporți impozit pe inflație în detrimentul companiei. Cum se explică? Este vorba despre un fenomen contabil și economic simplu: la costuri intră mărfuri și servicii cumpărate la prețuri „anterioare”, mai mici față de cele din momentul actual, dar la venituri se contabilizează vânzările la prețuri actuale care includ și inflație. Cu cât e mai lungă perioada între achiziția „intrărilor” și vânzarea „ieșirilor”, cu atât mai inflatat apare și profitul scriptic care se și impozitează. Faptic, se ajunge la o erodare a profitului real net al contribuabilului. Acest fenomen a fost pronunțat în anii ’90 până spre 2003-2004 și iată că a revenit în actualitate pentru declarațiile fiscale aferente anului 2022.