Opinie Dan Armeanu: Bugetul pe 2013 - oglinda măsurilor din ultimii ani

Într-o economie modernă, bugetul de stat reprezintă o adevărată strategie de dezvoltare la nivel macroeconomic și nu se limitează la o simplă prezentare a veniturilor și cheltuielilor probabile ale statului. Bugetul de stat reflectă relațiile economice care se regăsesc în procesul repartiției PIB-ului și care îmbracă atât forma relațiilor de mobilizare a resurselor bănești, cât și a celor de repartizare a resurselor. Fundamentarea bugetului se realizează în funcție de situația macroeconomică și de condițiile economice existente la un moment dat, de factorii exogeni semnificativi care se pot manifesta, dar și în funcție de efectele măsurilor luate în anii anteriori.

Care sunt condițiile sub care s-a fundamentat bugetul în acest an?

Criza datoriilor externe și recesiunea din zona euro sunt principalii factori de risc care se pot manifesta asupra economiei naționale și, implicit, trebuie ținut seama de efectul lor în proiecția bugetară. Este nevoie de un buget echilibrat care să poată absorbi eventualele șocuri externe. Echilibrul presupune proiecții realiste ale indicatorilor macroeconomici, presupune un deficit redus, presupune diminuarea risipei banului public și continuarea consolidării fiscale. Astfel, creșterea economică de 1,6% luată în calculul proiecției bugetare este mult mai prudentă decât ultima estimare a CE din noiembrie 2012, de 2,2%, și este de apreciat că a fost redusă și față de prima estimare luată în calcul de guvern, de 1,8%. Dar România poate atinge acest nivel al creșterii economice numai dacă beneficiază de aportul factorilor mai mult sau mai puțin conjuncturali – agricultură și fonduri europene – iar șocurile externe nu se manifestă. Agricultura, beneficiind și de un efect de bază pozitiv, poate avea o contribuție la PIB în jur de 0,4%, iar fondurile europene atrase trebuie să fie în jur de cel puțin 4 mld. euro. Mai putem beneficia de un mix de contribuții din partea investițiilor, consumului pe seama creșterii salariilor (7%) și a pensiilor (4%) precum și din partea construcțiilor pe baza programului Noua Casă. Ținând cont de toate aceste aspecte, din calcule rezultă că, în scenariul de bază, creșterea este în jur de 1%.

Din punctul de vedere al deficitului bugetar, obținerea deficitului de 2,5% anul trecut reprezintă o performanță a actualei guvernări, în condițiile în care am avut patru guverne, două categorii de alegeri, suspendarea președintelui și creșterea salariilor. Ajustarea în continuare a deficitului până la 2,1% pe cash (și 2,4% pe ESA 95) și a celui structural până la 1,4% presupune un efort mare care se poate realiza prin lărgirea bazei de impozitare și reducerea risipei banului public.