Opinie Florin Pogonaru: „Lăsați copiii să voteze!“

Problematica dezvoltării României e legată de slăbiciunea instituțiilor statului. Aderarea noastră la Europa nu a fost legată de accesul la “portofelul european” cât de “importul de instituții vestice”. Fiecare român și-a dorit ca administrația publică, sistemul de sănătate, poliția etc să funcționeze ca în vest, dacă se poate ca în Germania. Unele progrese s-au realizat, dar într-un ritm prea lent față de așteptări. Presiunea venită din partea instituțiilor europene a slăbit foarte mult în ultima perioada datorită problemelor pe care le are Europa însăși.

Convergența spre Europa și-a pierdut din forța de “tragere” a economiei românești către nivelul de dezvoltare european. Europa are de ales între federalizare sau fragmentare parțială. În perioada următoare “federalizarea” Europei va fi văzută de români ca soluția naturală pentru a asigura “importul” de instituții puternice. Din punct de vedere politic și social ea se va altoi pe câteva trăsături specifice ale psihicului colectiv (i.e.: “nevoia de domn străin” și “românoscepticismul” care ne caracterizează). Din acest punct de vedere aderarea la conceptul de federalizare și cedarea de suveranitate vor fi mai ușor de trecut legislativ decât chiar reformele structurale de care economia românească are nevoie.

Este și modul prin care se poate evita creșterea tendințelor extremiste. Nevoia de dictatură ce apare în crize va fi înlocuită cu ideea introducerii unei “discipline de tip german”. Pe drumul spre federalizare, politicienii români va trebui să accepte, între altele, ideea unor politici fiscale comune care vor induce renunțarea la cota unică, în procesul de negociere european. În acest context definirea unei filozofii fiscale care să armonizeze nivelul fiscalizării muncii în raport cu capitalul, al protecției mediului, al redevențelor etc. devine o prioritate care trebuie rezolvată imediat. Filozofia fiscală trebuie însă gândită anticipând condițiile pe care ni le va pune viitoarea federalizare. Agenda publică românească este deja dezechilibrată, ea fiind determinată de problemele “baby boomerilor”.