zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Profesii

Opinie Gabriel Chițu, consultant Ascendis: Elementul cheie din raportul PISA despre care nimeni nu vorbește - introducerea în școli a Growth Mindset

Educația se schimbă în timp, iar ideile și practicile pedagogice evoluează. Sistemul educațional poate avea o evoluție organică, mai lentă, sau una accelerată, bazată pe strategie, decizii, reforme. În anul 2000, România a debutat în cadrul evaluării PISA în calitate…

de Cristina Bellu , Reporter 14.12.2023 · 15:25 2 min de citit
Opinie Gabriel Chițu, consultant Ascendis: Elementul cheie din raportul PISA despre care nimeni nu vorbește - introducerea în școli a Growth Mindset

Foto: Ziarul Financiar

Educația se schimbă în timp, iar ideile și practicile pedagogice evoluează. Sistemul educațional poate avea o evoluție organică, mai lentă, sau una accelerată, bazată pe strategie, decizii, reforme.

În anul 2000, România a debutat în cadrul evaluării PISA în calitate de țară PISAĂ. Datele validate sunt asociate cu ciclurile PISA desfășurate în anii 2006, 2009, 2012, 2015, 2018 și 2022. Tot de atunci, în spațiul public din România s-a creat o atmosferă de ”blame game”. Că aveam o problemă cu învățământul, asta o știau toți românii, dar de când se fac testele PISA problema n-o mai știm doar noi, ci a devenit vizibilă la nivel global. “Blame game” este un proces în care persoanele sau organizațiile încearcă să atribuie responsabilitatea pentru o problemă sau o situație neplăcută unui alt individ, grup, entitate sau, în general, altor factori contextuali. Este o dinamică în care participanții încearcă să scape de vină și să îndrepte atenția asupra altor aspecte. Acest comportament poate împiedica rezolvarea eficientă a problemelor, deoarece atenția se concentrează mai mult asupra atribuirii vinovăției decât asupra identificării și implementării soluțiilor. Spre exemplu, de-a lungul acestor ani de testare PISA, dinspre Ministerul Educației au fost lansate în spațiul public mesaje amețitoare: să nu mai facem atâta dramă, că testele PISA nu arată ce au învățat elevii, ci doar dacă ei pot aplica ceea ce au învățat; că au tras în jos scorul total elevii care au provenit din medii defavorizate; că la problemele de matematică i-au întrebat despre situații din lumea reală, și nu cum să rezolve o ecuație pe hârtie; mai nou, că, de fapt avem un sistem de educație rezilient, dat fiind că rezultatele PISA din 2022 sunt la fel (de slabe) ca cele din 2018.

În tot acest val de încercări de discreditare a testării PISA, simt nevoia să clarificăm un lucru: cu aproape 700.000 de elevi din 81 țări membre OECD, care au participat la testarea din 2022, PISA reprezintă, în lumea educației, Jocurile Olimpice, World Cup și premiile Oscar în același timp.

Citește și