Opinie Mihail Bucheru, Director, și Emil-Ioan Borza-Dediu, Senior Associate, Consultanță Financiară, Servicii Forensic, Deloitte România: Combaterea celor mai noi tendințe de fraudă în organizație. Care sunt cele mai expuse procese și cum pot companiile s

Evenimentele destabilizatoare ale ultimilor ani au modificat semnificativ paradigma socio-economică globală, ceea ce a generat nevoia de inovație și noi abordări privind strategiile de afaceri, capitalul uman și operațiunile. În același timp, tehnologia și instrumentele bazate pe inteligența artificială (AI) au cunoscut o dezvoltare rapidă și o rată crescută de adopție, atât în rândul companiilor, cât și al utilizatorilor privați, și, deși inovarea și adaptabilitatea au fost esențiale în această perioadă dificilă, marcată de schimbări rapide, ele au antrenat totodată noi vulnerabilități operaționale pentru companii, precum și evoluția metodelor de fraudă.

Potrivit Raportului către Națiuni din 2022 al Asociației Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE), în ceea ce privește efectele pandemiei asupra fraudei ocupaționale, schimbările legate de personal și operațiuni, reconfigurarea procedurilor de control intern, munca la distanță, ajustarea priorităților strategice, provocările tehnologice și modificarea programelor antifraudă au fost identificate ca facilitatori principali ai schemelor frauduloase, 52% dintre respondenți, companii afectate de fraudă, menționând că cel puțin unul dintre acești factori a fost prezent în cazul lor. În mod similar, Studiul Deloitte Insurance Fraud Survey 2023 listează munca la distanță, digitalizarea sporită și controalele interne slăbite ca fiind principalele motive pentru creșterea fraudei în domeniul asigurărilor. În plus, cel mai recent raport privind frauda al Oficiului Național de Statistică din Marea Britanie subliniază că frauda și criminalitatea informatică au crescut substanțial din 2020 până în 2022, proporția incidentelor de fraudă în spațiul cibernetic crescând de la 53% la 61% în același interval de timp, posibil din cauza schimbărilor comportamentale generate de pandemie.

Perturbarea sau chiar întreruperea lanțurilor de aprovizionare, pe fondul sancțiunilor internaționale și al deficitului de resurse, în contextul tensiunilor geopolitice și al războiului din Ucraina, aduc presiuni suplimentare într-un mediu deja turbulent.