Opinii BNR, Daniel Dăianu: PIB-ul în pandemie: o relevanță informațională diminuată?

Impulsul a fost ca acest text sa fie numit “Un PIB trist si «cu masca»”; a fost ales totusi un titlu mai sobru, desi mai putin expresiv.

PIB-ul este indicatorul cel mai cuprinzator de descriere a activitatii economice. Lui Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru economie (1971), ii datoram cel mai mult aceasta inovatie conceptuala si de masurare. PIB a devenit in timp reper principal de comparatie intre economii nationale. In raport cu acest indicator se fac analize macro si micro, de adancime, in structura. La PIB se raporteaza marimi ca deficit buget, deficit extern (comercial, cont curent), datorie publica, ce pot arata dezechilibre macroeconomice si probleme de sustenabilitate financiara.

PIB-ul este un indicator foarte util, dar nu impecabil; o obiectie importanta este ca nu surprinde externalitati, care ii pot afecta relevanta. De pilda, efecte negative asupra mediului inconjurator, asupra sanatatii oamenilor, etc; sau ca nu surprinde aspecte distributionale (de venituri). De aici a pornit distinctia intre PIB in acceptia cunoscuta si ceea ce poate fi numita bunastare nationala (gross welfare product), care insa este un concept greu de operationalizat. Bunastarea nationala are relevanta conceptuala (a fost examinata de economisti reputati ca Jean Paul Fitoussi, Jacques Dreze, Amartya Sen, Joseph Stiglitz si altii), dar este dificil de masurat. Si Kuznets a remarcat ca PIB nu indica neaparat gradul de bunastare dintr-o societate. ONU si OCDE au propus indicatori de masurare a calitatii vietii (precum Human Development Index).