Opinii primite la redacție. Dan Prodan, CEO Vienna Energy: Implicațiile deciziilor politice în domeniul energiei

Și totuși? Dacă producătorii de energie non-fosili precum fotovoltaic, eolian, hidro, nuclear si biomasa plătesc din noiembrie 2021 suprataxa de 80% pentru veniturile realizate din preturi ce depășesc  valoarea de 450 RON/MWh și 300 RON/MWh de la 1 Aprilie 2022 (conform discutiilor cu autoritatile din domeniu), se ridică o întrebare legitimă și anume: De ce prețul la energie este încă peste 1,000-1,500 RON/MWh (media ultimelor 3 luni) si de peste 2,500 RON/MWh zilele acestea pe bursa de energie Opcom?

Asta in condițiile in care România a importat mai puțin de 20% din necesarul de consum, cca 2,500 MWh in perioada Noiembrie 2021 – Februarie 2022, conform datelor disponibile pe site-ul operatorului de transport – Transelectrica, aproape de capacitatea maxima disponibila cross-border. In acelasi timp, conform datelor disponibile pe site-ul Opcom, peste 40% din volumul de energie a fost tranzactionat pe PZU.

Și totuși, cine înregistrează profituri extraordinare? Nu cumva producătorii exceptați de la aceasta suprataxare maximizează profiturile in aceasta situație? Nu cumva aceste companii sunt majoritare cu capital de stat? Nu cumva se finanțează bugetul prin aceasta suprataxa si prin profiturile înregistrate de companiile de energie unde este acționar majoritar? Nu cumva statul folosește in mod populist acest mecanism pentru a compensa consumatorii casnici si industriali de creșterea prețurilor la energie si gaze?

Pe bursa de energie Opcom – Piata pentru Ziua Urmatoare (PZU), pretul energiei se formeaza pe baza curbelor cererii si ofertei transmise de catre participantii la piata. Cu cat oferta de vanzare de energie este mai mare ca volum si la un pret crescut, cu atat intersectia celor 2 curbe se va realiza la valori ridicate, ofertele de vanzare ale producatorilor mici neaducând niciun aport in formarea pretului la un nivel ridicat. Drept urmare, nu cumva tot producatorii cu capital majoritar de stat cu capacitati mari de productie formeaza de fapt pretul?