Ordonanța „trenuleț”: 80% reducerea de deficit bugetar se face prin austeritate, adică înghețările de pensii și salarii

♦ 20% vine pe partea de venituri, care afectează mediul privat. Impactul total, 2% din PIB

Din impactul bugetar total al ordonanței „trenuleț”, 80% din reduceri (30 mld. lei) vin pe partea de austeritate bugetară, prin înghețarea salariilor și pensiilor sau scăderea voucherelor de vacanță. Practic, din reducerea de deficit bugetar de 38 mld. lei din măsurile specifice anului 2025, circa 30 mld. lei vin din tăierile de cheltuieli bugetare: salariile bugetarilor, înghețarea pensiilor sau scăderea la jumătate a voucherelor de vacanță. 

Practic, o înghețare a salariilor și sporurilor pe 2025 ar aduce o economie de 18-19 mld. lei (1% din PIB) la cheltuieli totale în 2024 de 160 mld. lei. Deși pe partea de buget economia este semnificativă, eliminarea creșterilor salariale și de venituri în general înseamnă un impact în consum. Or, consumul privat este principalul motor al oricărei economii, iar în România acest segment are o pondere de 60% din PIB. Totuși, și o frână a consumului vine cu un avantaj, având în vedere specificul României. Pentru că majorările de consum din 2024 s-au dus în importuri, iar bunurile locale nu au putut acoperi cererea suplimentară, practic o frânare a consumului înseamnă și o frânare a importurilor. La rândul ei, o frână în importuri înseamnă o oarecare echilibrare a balanței comerciale, care acționează ca o supapă care să ia presiunea de pe deprecierea monedei naționale.