Pacienții nimănui. Cazul Slatina. Cazul Târgu-Jiu. Cazul Botoșani: spitale județene de urgență doar cu numele, cu paturi, fără medici în urgență. Câte cazuri să mai apară, cu oameni care își pierd viața, pentru ca lucrurile să se schimbe?

♦ Cazul tragic de la spitalul județean din Slatina, unde un bărbat a murit pentru că spitalul nu avea un cardiolog intervenționst care să pună un stent și s-a decis transferul la Craiova, arată dezastrul din sănătate ♦ La fiecare 30 de minute, un român face infarct miocardic ♦ „Este mult mai mult despre administrație și organizare decât despre medicină“, spune un medic ♦ Spitale „capcană“ pentru pacienți: de ce mai decontează Casa de Sănătate bani la spitale județene, care nu au nici măcar un cardiolog intervenționist, un chirurg pediatru sau un ginecolog?

România are 374 de spitale publice, cu 125.000 de paturi pe internare continuă, însă cele mai multe sunt „spitale“ doar cu numele, iar pacienții care ajung în astfel de unități nu beneficiază de serviciile medicale de care au nevoie. Realitatea din teren, respectiv ultimele cazuri tragice de la spitalele județene din Slatina, Târgu-Jiu, Botoșani, arată că banii din contribuțiile pacienților se duc în niște găuri negre, care funcționează sub numele de spitale și care nu asigură urgențe, fie că este vorba de implant de stent, operație de apendicită sau naștere în urgență.

Nici în cazul celei mai frecvente cauze de deces, bolile de inimă, sistemul nu funcționează pentru pacienții care nu locuiesc într-un oraș mare universitar.