Pagina verde. Analiză ZF. Lungul drum al colectării și reciclării textilelor. La șase luni de când suntem obligați să colectăm selectiv textilele uzate sunt încă orașe care nu au pus la punct un sistem, în timp ce marile orașe s-au conformat, dar și aici

♦ România a pornit în ianuarie cu o rată de colectare de 0,5 -0,7 kg per capita, în timp ce vestul Europei are în medie o rată de colectare de 6-12 kg, conform celor mai recente date ♦ La începutul anului, multe primării au început în forță, cu poziționarea de containere speciale pentru textile, în timp ce multe au ajuns la jumătatea anului fără a avea infrastructura necesară.

La șase luni de când România, la fel ca în toată Europa, obligativitatea colectării separate a textilelor a devenit „literă de lege“, peisajul de containere de colectare a articolelor vestimentare uzate este la fel ca economia, puternic polarizată: în București în cele mai multe zone s-au instalat multe astfel de containere unde locuitorii pot arunca hainele care nu mai pot fi utilizate, în timp ce în multe zone din țară încă o astfel de decizie este pe lista de aprobări.

Alte orașe, precum Baia Mare și Curtea de Argeș, au decis să organizeze sezonier în anumite zone puncte de colectare, iar altele, precum Bistrița Năsăud vor colecta o dată sau de două ori pe an de la poarta casei pentru a nu găsi în containere și alte tipuri de deșeuri, conform presei locale. De altfel, îngrijo­rarea companiilor de salubritate și a autorităților locale este de înțeles mai ales că de multe ori în containere ajung și alte tipuri de deșeuri. În plus, multe deșeuri sunt scoase în afara containerelor de oamenii străzii. Un exemplu este din sectorul 3 din București.