Pagina verde. Analiză ZF. Cum se poate transforma forța celor 2,9 milioane de gospodării care își fac propria mâncare într-un motor de luptă contra risipei de resurse. „Avem cea mai mare uzină de mâncare din Europa. Micii fermieri trebuie să aibă aceleaș
În grădina Biancăi din județul Teleorman găsești în această perioadă de la legume zemoase până la căpșune dulci, iar cele care nu se consumă proaspete se transformă în conserve pentru iarnă pregătite după propria rețetă. Nu vinde legume, fructe sau conserve, ci le pregătește pentru familie. De ce? Pentru a avea un control mai mare asupra alimentelor consumate. Este mai ieftin? Spune că nu, dar ar…
Foto: Ziarul Financiar
♦ În contextul în care deficitul comercial al României în ceea ce privește produsele alimentare este în creștere an de an, reflectoarele cad din nou pe potențialul României de a-și asigura alimentele de bază chiar și în perioadele de criză. În vreme ce studiile arată că România are capacitatea de a-și asigura autosuficiența, dacă luăm în calcul și consumul din gospodăriile proprii, se pune întrebarea: cum poate România să transforme producția țăranilor și a micilor grădini cu legume într-un atu contra risipei de resurse?
În grădina Biancăi din județul Teleorman găsești în această perioadă de la legume zemoase până la căpșune dulci, iar cele care nu se consumă proaspete se transformă în conserve pentru iarnă pregătite după propria rețetă. Nu vinde legume, fructe sau conserve, ci le pregătește pentru familie. De ce? Pentru a avea un control mai mare asupra alimentelor consumate. Este mai ieftin? Spune că nu, dar are încredere în ceea ce pune familiei pe masă și nu mai risipește alimentele ca la oraș.
Iar exemplul Biancăi nu este unul singular, ci este întâlnit în multe județe din țară unde românii își asigură o parte din alimentele necesare din grădina proprie. Iar datele statistice arată că sunt aproape 2,9 milioane de exploatații sau gospodării agricole, care lucrează o suprafață totală de aproape 12,8 milioane de hectare de teren agricol. Dintre aceștia aproape 96% lucrează terenuri mai mici de 10 hectare, iar 99,4% lucrează terenuri mai mici de 100 de hectare. Doar 0,56% lucrează terenuri mai mari de 100 de hectare – aceștia fiind fermierii industriali. Asta înseamnă că țăranii și micii producători reprezintă majoritatea covârșitoare a persoanelor care sunt active în agricultură, conform datelor Aosciației Eco Ruralis. Multe din aceste gospodării sunt autorizate să vândă mai departe, dar mulți nu au reușit asta.
Citește și
5 min
Ștefan Stan
2 min
Ziarul Financiar
2 min
Ștefan Stan