Pagina verde. Analiză ZF. O treime din deșeurile generate în UE vin din construcții și 70% din ele trebuie să fie reciclate. „În România nu există norme pentru utilizarea deșeurilor din construcții și demolări, situația e neclară“
Hârtia, plasticul, aluminiul sunt deșeuri pe care oamenii s-au obișnuit deja să le colecteze separat și nu mai e o surpriză atunci când vedem că se reciclează.
Foto: Ziarul Financiar
♦ Pentru a gestiona corect deșeurile rezultate în urma unui proces de renovare sau construcție, este important ca acestea să fie sortate încă de la generare și să se separe pe categorii ♦ DCD-rile (deșeuri din construcții și demolări) pot fi reciclate într-o măsură semnificativă, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului și la conservarea resurselor naturale.
Hârtia, plasticul, aluminiul sunt deșeuri pe care oamenii s-au obișnuit deja să le colecteze separat și nu mai e o surpriză atunci când vedem că se reciclează. Ce se întâmplă însă atunci când, în situația unei renovări masive sau a unei construcții, un cetățean se vede pus în fața unui morman de moloz cu care nu știe ce are de făcut?
Ce se întâmplă, de asemenea, cu acele cantități enorme care rezultă din procesele de construire a marilor proiecte imobiliare? Unde ajung? Cine răspunde pentru traseul lor și cât de periculoase sunt pentru mediu? Firmele din domeniul construcțiilor și al reciclării spun că o soluție pentru a ține sub control traseul deșeurilor este reținerea unei garanții din partea unei firme care face o construcție sau o demolare, iar în cazul în care nu se asigură că 70% din deșeuri sunt reciclate, să piardă acea garanție. Pentru aceasta, există un proiect de lege de mai mulți ani, dar nu a fost adoptat până acum. Lipsa unor sancțiuni dure face ca deșeurile – uneori chiar și cele periculoase – să zacă nestingherite la gropile de gunoi sau pe câmp.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Cristina Roșca