Pagina verde. Dâmbovița cea de toate zilele. Hățișul birocratic și multitudinea de entități implicate în administrarea Dâmboviței țin pe loc orice proiect de dezvoltare pentru râul care traversează Capitala

♦ În 2022, a fost constituit un grup tehnic pentru regenerarea râului Dâmbovița, din care fac parte următorii actori: Instituția Prefectului Municipiului București, Instituția Prefectului Județului Ilfov, autoritățile publice locale din municipiul București, Chiajna, Popești-Leordeni și Glina, Administrația Națională Apele Române, Apa Nova, Metrorex, Ordinului Arhitecților din România – Filiala București, Asociația „Ivan Patzaichin Mila 23“, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB), Departamentul Urbanism și Mobilitate Urbană, experți independenți (urbaniști, arhitecți, experți în management hidrotehnic) plus reprezentanți ai departamentelor de urbanism și/sau investiții din sectoarele 6, 5, 4, 3 și 1 ale municipiului București (sectorul 2 nu are teritorii aferente culoarului Dâmboviței) ♦  Cu toate aceste entități implicate, astăzi, lucrurile sunt în continuare la stadiul de discuții și dezbateri.

Primăria Capitalei spune că are în plan un proiect pentru amenajarea malurilor Dâmboviței între Piața Unirii și Parcul Izvor, încercând astfel să valorifice potențialul pe care râul îl are pentru atragerea locuitorilor și a turiștilor.

„În cadrul proiectului, vor fi construite platforme pietonale, așezate în continuarea actualului trotuar, precum și platforme de belvedere în zona Izvor, va fi restaurat podul pietonal, va fi reconfigurată pista pentru bicicliști și vor fi amenajate spații verzi pentru a deveni un spațiu public destinat petrecerii timpului liber, un traseu de promenadă urbană“, au transmis reprezentanții Direcției de Presă din cadrul Primăriei Municipiului București (PMB), la solicitarea ZF.